Calendar Ortodox, 18 februarie. Sfântul Leon cel Mare, Episcopul Romei, a salvat orașul

Calendar Ortodox, 18 februarie. Sfântul Leon cel Mare, Episcopul Romei, a salvat orașul Sursa: arhiva EVZ

Calendar Ortodox. Papa Leon I cel Mare, Episcopul Romei (440 – 461), este unul dintre sfinţii Bisericii pe care îi regăsim în Calendarul Ortodox pe data de 18 februarie. Acesta a fost succesorul Papei Sixt al III-lea (432-440).

Calendar Ortodox. Leon s-a născut în Italia într-o familie creștină. A ajuns arhidiacon al Papei Sixt al III-lea, după moartea acestuia, Leon a fost numit Papa al Romei. Acesta a salvat orașul din grave probleme, atunci când Attila și hunii săi au speriat Roma. Sfântul l-a convins pe Attila să se retragă.

A făcut un bine și pe 15 iunie 455. Atunci a ieşit întru întâmpinarea lui Genseric, regele vandalilor. I-a rugat pe ostași să nu distrugă orașul.

Din cauza problemelor de sănătate, Sfântul Leon nu a putut să ia parte la Sinodul al IV-lea Ecumenic din Calcedon (451). Însă scrisoarea dogmatică din 13 iunie 449 către patriarhul Flavian, citită în plenul sinodului de trimişii săi, Paschasius, Episcop din Lilibe, Lucenţiu, Episcop de Ascoli şi Bonifaciu, preot din Roma, i-a ajutat părinţii sinodali să elimine învăţătura ereticilor vremii.

Ne puteți urmări și pe Google News

Sfântul Leon, Episcopul Romei, s-a stins din viață pe 10 noiembrie 461 şi a fost înmormântat în Biserica Sfântul Petru din Roma.

A lăsat în urma sa peste 100 de cuvinte importante despre credintaşi, 141 de epistole privitoare la disciplină și iubire. Le-a arătat calea mai multor credincioși. Acesta a fost convins că Dumnezeu adevărat este și Om adevărat. El are două firi: omenească și dumnezeiască, dar este o singură persoana. "Pe scaunul arhieriei șezând, slăvite Leon, și gurile leilor celor cuvântători astupandu-le cu dogme de Dumnezeu insuflate, lumina cunoașterii de Dumnezeu, a cinstitei Treimi, ai luminat-o turmei tale. Pentru aceasta ai fost preamărit ca un dumnezeiesc tăinuitor al harului lui Dumnezeu."

Calendar Ortodox. Rugăciunea Sfântului Leon

Cântarea 1, glasul al 8-lea

Irmosul: Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, cântare de biruinţă, că S-a preaslăvit.

Sursa: arhiva EVZ

Stih: Sfinte Părinte Leon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinţindu-te cu ungerea preoţiei, preafericite, ai împodobit-o pe dânsa cu chipurile virtuţilor, prealăudate.

Stih: Sfinte Părinte Leon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Că pe un strugure copt storcându-ţi cugetul, înaintea tuturor ai pus paharul de veselie al înţelepciunii tale, părinte.

Stih: Sfinte Părinte Leon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcutu-te-ai moştenitor al scaunului Apostolului Petru, având acelaşi gând cu el şi aceeaşi râvnă a credinţei, înţelepţitule de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu strălucirea dogmelor tale, ai risipit norul cel întunecos al eresurilor, ierarhe al Domnului, de Dumnezeu insuflate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiind osândit cel întâi zidit pentru călcarea Poruncii, l-ai slobozit, Maica lui Dumnezeu, Preacurată, născând pe Mântuitorul.

Cântarea a 3-a

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Leon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stâlp al Ortodoxiei, cu osârdie aducând, l-ai ridicat Bisericii lui Hristos, Preaînţeleptule Leon; pe acela Biserica avându-l, risipeşte cetele şi adunările cele fără de Dumnezeu ale ereticilor.

Stih: Sfinte Părinte Leon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plin fiind de ceresc şi Dumnezeiesc har, părinte, stai în ajutorul dogmelor Bisericii, luptând împotriva tuturor bârfelilor ereticilor celor fără de Dumnezeu, Preamărite Leon, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luminat fiind, cuvioase, de Lumina Cea Preastrălucitoare, ai arătat Întuparea Cuvântului cea de negrăit şi Dumnezeiască, spunând că îndoită este firea şi îndoită este lucrarea lui Dumnezeu, Celui Ce S-a Întrupat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Înfrumuseţatu-te-ai ca o Mireasă cu frumuseţile fecioriei, Ceea ce eşti Plină de daruri, Fecioară, Maică Nenuntită; că mai mult decât toată zidirea te-ai umplut de daruri, ca Una ce ai născut pe Cuvântul, Pricinuitorul tuturor.

Irmosul: Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule Iubitorule de oameni, potrivit doxologia.ro