Aceasta, după un maraton de patru zile şi patru nopți de negocieri dure şi intense. Se cunoaște faptul că, în fiecare an, Comisia Europeană propune un buget pentru anul următor, care este modificat de Parlamentul European (PE) şi de Consiliul European.

Uneori negocierile sunt îndelungate dat fiind faptul că PE şi Comisia sunt în favoarea unei creșteri bugetare, în timp ce statele membre, care contribuie la buget, sunt întotdeauna reticente, deși acestea recuperează 94% din cheltuielile europene. Restul de 6% fiind dedicat cheltuielilor de funcționare ale UE, în principal cheltuielilor administrative ale Comisiei Europene, ale Parlamentului European și ale Consiliului. Cadrul financiar multianual (CFM) este adoptat la
fiecare șapte ani de Consiliul European, la propunerea Comisiei, după votul aprobării PE, care îl poate aproba sau respinge.

Se poate spune că bugetul financiar multianual 2021-2027 al UE este rezultatul unei adevărate epopee, totul începând cu propunerea Comisiei Europene din mai 2018. Pe baza propunerilor formulate de Comisia Europeană în mai 2018 și mai 2020, în contextul crizei COVID-19, Consiliul a convenit asupra unui buget global alocat pentru CFM 2021-2027 de 1.074,3 miliarde EUR și un plan de stimulare de 750 de miliarde de EUR.

Aceste 750 de miliarde de EUR fiind alocate pentru următoarele programe individuale: 672,5 miliarde de EUR
pentru Mecanismul de redresare și reziliență (împrumuturi de 360 de miliarde de EUR, din care granturi 312,5 miliarde EUR), 47,5 miliarde de EUR pentru REACT-EU, 5 miliarde de EUR pentru Orizont Europa, 5,6 miliarde de EUR pentru InvestEU, 7,5 miliarde de EUR pentru Dezvoltare rurală, 10 miliarde de EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă şi 1,9 miliarde de EUR pentru RescEU.

Pornind de la necesitatea redresării economiilor statelor membre, angajamentele legate de planul de recuperare vor fi concentrate în perioada 2021-2023, respectiv 70% în 2021 şi 30% în 2023.

Cert este că, liderii statelor membre ale UE, la care a participat cu succes președintele României, Klaus Iohannis, luptând pentru perspectiva națională, au ajuns la un acord istoric, care reprezintă o soluție echilibrată, deoarece ține seama de interesele și pozițiile tuturor statelor membre.

Este vorba despre un pachet ambițios și cuprinzător, care combină un CFM clasic cu un efort de redresare extraordinar, destinat să abordeze efectele unei crize fără precedent, în interesul superior al UE  (www.touteleurope.eu).

Grupul PPE manifestă un real interes pentru o finanțare adecvată a sectorului agricol, care să contribuie la o creștere economică durabilă (inclusiv prin creșterea ocupării forței de muncă din zonele rurale), cu respectarea obiectivelor privind mediul şi clima.

Mai ales că, în contextul crizei de sănătate, conform grupului PPE, bugetul pe termen lung al UE ar fi trebuit să includă în special creșterea finanțărilor pentru cercetare, Erasmus+ şi IMM-uri, creșterea bugetului pentru programul Orizont Europa, creșterea finanțării pentru politica de coeziune a UE aferentă UE-27 și creșterea bugetului pentru politica agricolă comună. Partidul popular european (PPE) fiind de multă vreme grupul lider din PE responsabil cu bugetul UE şi care se implică activ în negocieri, considerând că structura şi dimensiunile bugetului multianual va impacta în mod direct viața cetățenilor europeni.

Astfel că, în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European (17, 18, 19, 20 și 21 iulie 2020), s-a obținut un CFM pentru perioada 2021-2027 structurat astfel: „Piața unică, inovare și sectorul digital”, „Coeziune, reziliență și valori” (care include o subgrupă dedicată coeziunii economice, sociale și teritoriale și o subrubrică pentru reziliență și valori), „Resurse naturale și mediu” (care include o subgrupă pentru cheltuieli legate de piață și plăți directe), „Migrație și gestionarea frontierelor”, „Securitate și apărare”, „Vecinătate și întreaga lume”, „Administrație publică europeană”.

Este evident faptul că acest pachet ambițios aprobat de Consiliu reprezintă o oportunitate pentru UE şi pentru țara noastră de a implementa reformele necesare accelerării dezvoltării, de a reduce decalajele socio-economice dintre regiunile şi statele membre UE şi de a evita crearea unor noi disparități (obiectiv principal al grupului PPE).

Din acest pachet aprobat de Consiliu, România primește aproximativ 80 de miliarde de EUR, respectiv 46,3 de miliarde de EUR din bugetul UE 2021-2027 şi 33,5 de miliarde de EUR prin instrumentul Next Generation EU. Contrar unor voci care contestă succesul negocierilor purtate de șeful statului, cele 46,3 de miliarde de EUR din bugetul UE 2021-2027 sunt repartizate conform obiectivelor avute în vedere de președintele țării, Klaus Iohannis: un buget mai mare decât în perioada anterioară (adică un plus de 9,6 miliarde de EUR față de alocările bugetului anterior, respectiv o creștere cu 26,09% față de alocările României din bugetul 2014-2020), mai mulți bani pentru coeziune, agricultură şi infrastructură.

Ca atare, cele 46,3 de miliarde de EUR sunt divizate în 26,8 de miliarde de EUR pentru politica de coeziune, 18,57 de
miliarde de EUR pentru politica agricolă comună (12,35 de miliarde de EUR pentru plăți directe şi 6,22 de miliarde de EUR pentru dezvoltare rurală), 160 de milioane de EUR pentru politica pentru pescuit şi 760 de miliarde de EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă.

Trebuie precizat faptul că țara noastră primește mai mult decât Franța (40 miliarde de EUR), fiind a patra țară ca alocare bugetară primită de la UE, după Polonia, Spania şi Italia (www.lefigaro.fr).

Astfel că România va avea suficienți bani pentru creșterea competitivității firmelor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea calității vieții românilor, dezvoltarea infrastructurii (de educație, de sănătate şi de transport), creștere economică, tranziție facilă către o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, precum şi pentru dezvoltarea durabilă a țării.

Mai mult decât atât, trebuie precizat faptul că 63,2 de miliarde de EUR, din cele aproape 80 de miliarde de EUR alocate României de UE, reprezintă fonduri nerambursabile şi doar 16,7 de miliarde de EUR reprezintă împrumuturi cu dobânzi avantajoase.

Concluzionând, putem afirma faptul că avem posibilitatea de a deveni una dintre țările beneficiare ale pieței unice europene, la fel cum sunt economiile deschise şi dezvoltate ale lumii; depinde de noi toți cum vom utiliza aceste miliarde de euro, mai ales în ceea ce privește absorbția fondurilor europene nerambursabile. Manifestarea solidarității (inclusiv a solidarității financiare), cooperării şi colaborării constructive în toate domeniile, la nivel individual, local, regional şi național poate contribui la cheltuirea în mod eficient a fondurilor alocate, respectând
regulile fundamentale ale democrației, precum şi ale drepturilor şi libertăților omului.

Material publicat cu sprijinul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European