Evenimentul Zilei > Actualitate > Budapesta inaugurează „Trianonul Teatrelor Maghiare”: „Autoritățile din România au împiedicat chiar și cu forța…”
Budapesta inaugurează „Trianonul Teatrelor Maghiare”: „Autoritățile din România au împiedicat chiar și cu forța…”

Budapesta inaugurează „Trianonul Teatrelor Maghiare”: „Autoritățile din România au împiedicat chiar și cu forța…”

„Autoritățile din România (...) au împiedicat uneori chiar și cu forța funcționarea colectivelor maghiare de teatru. În al doilea centru al vieții teatrale maghiare după Budapesta, la Cluj-Napoca, de exemplu, colectivul teatral a fost înlăturat prin intermediul forței militare la 1 octombrie 1919”, arată un comunicat remis Agenției ungare de presă MTI, prin care se anunță ridicarea unui monument intitulat „Trianonul Teatrelor Maghiare” în fața instituției teatrale naționale din Budapesta.

44 din 70 de teatre maghiare și 6 din cele 10 centre teatrale din Ungaria au ajuns să fie transferate în afara granițelor țării, „ca urmare a dictaturii de la Trianon”, relatează presa ungară. Aceste cifre indică „o loviturii puternică dată în 1920 împotriva vieții culturale și culturii teatrale maghiare”, mai scrie Kultura.hu, surprinsă de opera lui István Böjte Horváth.

„Trianonul Teatrelor Maghiare”, inaugurat la Budapesta

Un monument ce poartă denumirea „Trianonul Teatrelor Maghiare”, creat la inițiativa lui Attila Vidnyánszky, directorul Teatrului Național de la Budapesta, va fi inaugurat sâmbătă, 4 decembrie, în fața instituției culturale.

„Teatrul Național comemorează viața teatrală maghiară, care a fost sfâșiată timp de peste o sută de ani. Lucrarea lui István Böjte Horváth, care citează o hartă și un amfiteatru, arată legătura dintre centrele teatrale care au ajuns în afara granițelor, în urma deciziei de la Trianon”, arată un comunicat emis de Teatrul Național de la Budapesta.

Instituția culturală va prezenta și o expoziție virtuală atașată monumentului, care poate fi accesată prin intermediul unui cod QR. „Culegerea documentară a Muzeului Național și Institutului de Istorie a Teatrului prezintă marile centre teatrale, locurile de joacă permanente și temporare din (n.r. teritoriile pierdute de Ungaria), cu accent deosebit pe ceea ce s-a întâmplat între 1918 și 1920”, au mai transmis reprezentanții instituției culturale.

„Pierderea cuvântului maghiar”/„Autoritățile din România au împiedicat chiar și cu forța…”

Potrivit articolului „Teatrele noastre răpite” publicat în „Anuarul vieții teatrale”, apărut în 1921, înainte de război existau zece orașe maghiare cărora Asociația Națională a Actorilor și Ministerul Culturii le acordau licențe de teatru de primă clasă, printre care Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Timișoara și Bratislava. Teatrele au fost, însă, transferate pe teritoriul statelor succesoare. „Toate acestea au însemnat nu numai pierderea clădirilor, ci și privarea populației din zonele transfrontaliere de actorie în limba maghiară, inclusiv de cuvântul maghiar”, au subliniat reprezentanții Teatrului Național ungar.

„Autoritățile din România, Cehoslovacia, Serbia și Croația au împiedicat uneori chiar și cu forța funcționarea colectivelor maghiare de teatru. În al doilea centru al vieții teatrale maghiare după Budapesta, la Cluj-Napoca, de exemplu, colectivul teatral a fost înlăturat prin intermediul forței militare la 1 octombrie 1919”, se mai precizează în comunicat.

1 Decembrie – „zi de doliu pentru comunitatea maghiară din România

Nu este prima dată când asupra României sunt lansate atacuri directe pe fondul Tratatului de la Trianon. Documentul semnat pe data de 4 iunie 1920 și care a stabilit frontierele noului stat, Ungaria cu vecinii săi, Austria, Iugoslavia, România și Cehoslovacia, a consfințit unirea Transilvaniei cu România. Tensiunile dintre Budapesta și București iau, însă, amploare.

O declarație controversată a unui deputat UDMR, cu ocazia Zilei Naționale a României, a atras atenția în spațiul public.  Jozsef-Gyorgy Kulcsar a transmis că pentru comunitatea maghiară din Transilvania „1 Decembrie nu oferă niciun motiv de sărbătorire” şi că această zi este considerată a fi una de „doliu”. Parlamentarul a mai precizat că „România ar trebui să îşi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut” şi „să garanteze drepturile minorităţii naţionale maghiare”.

„Având în vedere faptul că pe 1 decembrie, cu ocazia zilei Marii Adunări de la Alba Iulia România sărbătoreşte unirea naţională, trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv pentru comunitatea noastră naţională maghiară din Transilvania să sărbătorească şi o considerăm o zi de doliu, atâta timp cât revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu libertatea naţională deplină nu sunt îndeplinite”, a spus deputatul UDMR pentru maszol.ro.

Jozsef-Gyorgy Kulcsar a mai precizat că declarația de la Alba Iulia spune: „libertate naţională deplină pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.

„Respectăm sărbătorile celorlalţi, dar ne aşteptăm ca România, care se defineşte ca stat de drept, să îşi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut cu mai bine de o sută de ani în urmă şi să garanteze drepturile minorităţii naţionale maghiare care trăiesc pe teritoriul său. Atâta timp cât maghiarii din Transilvania nu sunt liberi să-şi folosească limba maternă şi propriile simboluri în toate domeniile vieţii, atâta timp cât există încă deficienţe serioase în utilizarea limbii materne în educaţie, administraţie şi justiţie, ei nu ne pot obliga să sărbătorim 1 decembrie. (…)

Noi, cetăţenii de naţionalitate maghiară, care respectă legile ţării, suntem îndreptăţiţi să solicităm ca România să recunoască minorităţile naţionale ca şi factori constitutivi ai statului, şi să le asigure prin Constituţia ei deplina libertate naţională, aşa cum acest lucru a fost promis în 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia”, a declarat deputatul UDMR Jozsef-Gyorgy Kulcsar.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.