Ministerul român de Externe consideră „inacceptabilă” orice „încercare de rescriere a istoriei și de aducere în discuție a unor poziții revizioniste”.
Într-un comunicat dat publicității sâmbătă, MAE a reacționat față de declararea de către Parlamentul de la Budapesta a anului lui 2020 ca „An al Solidarității Naționale”, la împlinirea unui secol de la semnarea Tratatului de la Trianon.
„Tratatul de la Trianon, care a stabilit, între altele, frontiera dintre România și Ungaria, nu reprezintă o problemă care să reclame rezolvare, astfel precum încearcă sistematic să acrediteze autoritățile de la Budapesta și nici nu reprezintă o tragedie, astfel precum se notează în textul adoptat de Parlamentul Ungariei”, se arată în comunicatul MAE. „Ungaria, parte la acest Tratat, are obligația de a-i respecta întocmai prevederile și de a le executa cu bună credință, conform principiilor de bază ale dreptului internațional”, mai precizează documentul ministerului de la București.
MAE precizează că România nu contestă dreptul Ungariei de a stabili prin lege modalități de marcare a momentelor semnificative din istoria sa, dar „nu poate accepta ca astfel de manifestări să pună în discuție sistemul tratatelor internaționale care au stat la baza configurării Europei de astăzi sau să chestio neze, direct sau indirect, modul în care România respectă drepturile cetățenilor săi de etnie maghiară, pentru a alimenta retorica apartenenței acestora la o națiune distinctă, nostalgică, definită în frontiere fictive și captivă unor idealuri istorice pe care Europa le-a depășit prin crearea Uniunii Europene.”
Hotărea aprobată pe 18 iunie de Parlamentul de la Budapesta, Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 2020, este calificat drept acordul „tragedia” care „a destrămat teritoriul Ungariei istorice”.
„Fără UE, e război”
„Dacă Uniunea Europeană s-ar prăbuși, există șanse ca războaiele să reizbucnească. Un conflict între Ungaria și România ar redeveni posibil”, avertiza acum două săptămâni, istoricul Yuval Noah Harari într-un interviu pentru Dilema Veche. „
Astăzi, europenii trec prin cea mai pașnică eră din istorie. Dar oamenii nu se gândesc decât rar la pace, pentru că o iau ca pe ceva banal, firesc, nu ca pe un dar prețios, obținut anevoie”, explica Harari frământările prin care trece astăzi Uniunea Europeană.
Recomandările noastre
