Bucureștiul, sub o amenințare teribilă. Vecinătatea mai periculoasă decât centrala atomică de la Kozlodui

Fenomenul deșertificării României a făcut obiectul unui documentar prezentat de canalul tv ARTE.

Oltenia,  regiune din sud-vestul României, este din ce în ce mai afectată de deșertificare.

Căldura și seceta domină în această regiune în fiecare an, la fel și furtunile de nisip care se propagă până în capitala României, se arată în prezentarea documentarului.

Un grup de ecologiști încearcă să prevină ceea ce este mai rău prin acțiuni de reîmpădurire, pe măsură ce fermierii apelează la noi culturi în locul tradiționalilor pepeni de Dăbuleni.

Rețeaua Coldea, noi înregistrări secrete! Realitatea Plus a făcut publice dovezile lui Cătălin Hideg

Recalcularea pensiilor. Românii care se pot pensiona anticipat, fără penalizări

Fenomenul deșertificării în sudul României este cunoscut foarte bine în țara noastră.

De altfel, specialiștii au atras atenția de peste două decenii cu privire la acest pericol.

„Cu toate acestea, nisipul a luat locul culturilor, iar deșertul din sudul țării se extinde spre București. Ba chiar, avertizează aceiași specialiști, vom ajunge să avem culturi exotice în locul pepenilor de Dăbuleni”, scrie Digi 24.

Documentarul insistă asupra consecințelor schimbărilor climatice în zona Olteniei, unde zonele verzi de la malurile Dunării au cedat locul nisipului care le-a transformat în peisaje deșertice.

„Consecințele schimbărilor climatice pot fi văzute și resimțite clar în zona Olteniei. Acolo unde odinioară pajiști și păduri verzi căptușeau malurile Dunării, astăzi se vede doar nisip. Zona acoperă acum peste 800 de kilometri pătrați de-a lungul Dunării. Vântul suflă nisipul în sate și chiar spre capitala București, care se află la peste 200 de kilometri distanță”.

Pe lângă efectele încălzirii la nivel global, documentarul ARTE expune și o altă cauză a modificării peisajului Olteniei

„Este rezultatul unei combinații de schimbări climatice și o politică agricolă nemiloasă. În anii 1970 și 1980, dictatorul Nicolae Ceaușescu a dorit să promoveze producția agricolă la scară largă, așa că a tăiat pădurile și a drenat lacurile”, arată ARTE.