Bucureştiul, cosmetizat în reclame

Bucureştiul, cosmetizat în reclame

Publicitarii coafează virtual realitatea cenuşie a Capitalei, ca să poată face clipuri, pe bani puţini, pentru branduri internaţionale.

Palatul CEC înverzeşte, oamenii râd, fericiţi că merg prin oraş, la metrou este mult spaţiu, Cişmigiul arată ca din vis, iar intersecţiile aglomerate se golesc brusc de maşini. În sfârşit, Bucureştiul respiră. Aşa arată Capitala din reclame, iar pentru bucureştenii getbeget, visul publicitar se transformă într-o fantezie în care oraşul ar putea fi ce nu este: un loc în care să poţi trăi.

Pentru bugetul local, publicitatea înseamnă bani frumoşi. Spaţiile publice în care se filmează au adus în conturile municipalităţii 375.629 de lei în 2007, iar anul acesta s-au strâns 294.918 lei, până acum. Spoturi după blocuri

Indiferent dacă reclamele se filmează înăuntru sau afară, când Bucureştiul nu trebuie recunoscut, scenografii şi regizorii fac minuni cu aparatul de filmat şi calculatorul.

Ne puteți urmări și pe Google News

O lumină bine plasată, o lebădă adusă special, un colţ de clădire din sticlă, o stradă veche sau un mic retuş la montaj dau brandurilor străine satisfacţia că au un spot „internaţional“, făcut cu un buget mai mic decât cel necesar filmării în ţări occidentale. Iar Bucureştiul primeşte o faţă nouă. Pentru „provincialii“ care văd reclamele, Capitala rămâne astfel „oraşul tuturor posibilităţilor“, după cum spune şi Laura Georgescu-Baron - A/V Production Director la Leo Burnett.

„Locurile pe străzile Bucureştiului sunt variate - zone ultracentrale cum ar fi Calea Victoriei, Sala Palatului şi zone cu străzi sau alei din cartiere cu blocuri: Titan, Berceni, Pantelimon, Militari. De asemenea, stadioane precum Dinamo sau Giuleşti au fost «destinaţia» multor filmări“, inventariază Laura Georgescu-Baron „locurile de spot“ din Bucureşti. Ea spune că nu există un loc preferat pentru filmare. Totul depinde de imaginea produsului căruia i se face reclamă.   E greu să-i păcăleşti pe bucureşteni

„Există zone în Bucureşti în care poţi filma, încercând să induci spectatorului că acţiunea se petrece în alt oraş. Cred că e greu, însă, să păcăleşti o persoană născută şi crescută în Bucureşti“, completează directorul de producţie de la Leo Burnett.

Există însă voci care ar contrazice- o. „Eu cred că reclamele filmate în Bucureşti nu sunt de fapt făcute aici. Adică, am mai recunoscut o clădire, metrou ştiu că nu e decât la noi. Dar multe sunt făcute pe calculator sau filmate în studio. Eu aşa cred“, spune Daniel Cotarlă, 36 de ani, locuitor al cartierului Berceni. La ipoteza că s-ar fi turnat reclame şi la el în zonă, bucureşteanul bufneşte în râs: „Eu mă uit destul de mult la televizor, dar nu cred că mi-am recunoscut cartierul în vreo reclamă până acum“.

Pentru Dani Macarie, Creative Director în Ogilvy Group, Bucureştiul este destul de ofertant când vine vorba de „păcăleli“ în scop de filmări. „Eu, personal, am filmat mult în locuri cu aer «internaţional», locuri care nu par a fi în România şi cu atât mai puţin în Bucureşti. Şi sunt o mulţime - Centrul Vechi, clădirile noi cu multă sticlă, Piaţa Palatului, mai ales dacă ai în cadru sediul Uniunii Arhitecţilor“, spune Macarie. Ca la Paris în gară

Pentru cei de la Leo Burnett, lucrurile sunt puţin nuanţate: „Nu poţi compara Bucureştiul cu Parisul, dar Arcul de Triumf şi Gara de Nord, arhitectural, sunt asemănătoare cu cele din Paris“, e de părere Georgescu-Baron.

Cert este că, indiferent de locul în care se filmează, Capitala poate părea relativ uşor ceea ce nu este.

„Dacă un cadru filmat este la încadraturi mai strânse, sigur că intervenţia scenografului este importantă, pentru că îţi poate genera un spaţiu în care să nu-ţi dai seama că eşti în Bucureşti - dacă asta doreşti. Un alt element important este unghiul din care filmezi - cu ajutorul căruia poţi evita să-ţi intre în cadru ceea ce nu-ţi doreşti să fie acolo“, detaliază Laura Georgescu-Baron artificiile prin care producătorii de reclame scot cadre cu aer occidental dintr-o capitală înjurată de toţi.   „De multe ori un brand internaţ ional (cum e Orange, de exemplu) vrea un «look» internaţional. Bucureştiul din reclame e mai greu de recunoscut, tocmai pentru că nu trebuie să fie recunoscut“, adaugă încă un ingredient la reţeta de succes pentru reclame Dani Macarie.

Dani Macarie, Creative Director la Ogilvy Group: "Bucureştiul din reclame e mai greu de recunoscut, tocmai pentru că nu trebuie să fie recunoscut."