Bruxelles-ul încearcă să-i câștige de partea sa pe cei care critică acordul dintre UE și China

Bruxelles-ul încearcă să-i câștige de partea sa pe cei care critică acordul dintre UE și China

Detaliile acordului urmează să fie publicate în pofida unei dure opoziții din partea organizațiilor pentru drepturile omului, iar ratificarea lui nu este asigurată

Bruxelles-ul urmează să dezvăluie toate detaliile controversatului său acord pe tema accesului Chinei pe piața europeană, oficialii căutând să susțină un acord criticat din cauza ‘performanțelor’ în privința respectării drepturilor omului.

Firmele de afaceri s-au arătat curioase să afle ce anume va oferi acordul – convenit la sfârșitul anului 2020 – companiilor din UE care operează pe piața chineză. Bruxelles-ul consideră documentul ca pe o șansă care “le va oferi firmelor de afaceri europene o puternică relansare”, aducându-le astfel la egalitate cu rivalele lor din SUA care funcționează deja acolo.

Acordul ar înlătura o serie de bariere din fața firmelor din UE care speră să investească în China. Printre industriile în care Bruxelles-ul și-a asigurat o întărire a accesului se numără sectorul auto, clinicile private de sănătate, computerizarea în sistem cloud și servicii auxiliare în transportul aerian.

Ne puteți urmări și pe Google News

Publicarea anexelor tehnice ale acordului urmează să aibă loc peste câteva zile. Evenimentul va constitui preludiul unor aprinse dezbateri în cadrul UE pe tema ratificării unui tratat denunțat de apărătorii drepturilor omului, date fiind represaliile Beijingului asupra uigurilor musulmani din Xinjiang și asupra mișcării pro-democratice din Hong Kong.

La începutul acestui an, o coaliție formată din 36 de organizații ale societății civile, inclusiv o serie de sindicate, a adresat mai marilor din UE o scrisoare în care cer ca acordul de investiții să fie redeschis în vederea adăugării unor “clauze legate de respectarea obligatorie a drepturilor omului”. Totuși, Bruxelles-ul susține că și-a asigurat deja niște angajamente fără precedent în această privință.

Susținătorii acordului, cum ar fi, de exemplu, președintele francez Emmanuel Macron, au spus că documentul i-ar oferi Uniunii Europene o greutate în a convinge China pe această temă și că organizația va avea grijă să se asigure că Beijingul respectă prevederile pe tema standardelor din sectorul muncii.

Acest mesaj a fost reiterat săptămâna trecută de ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, care a declarat că “parteneriatul nostru comercial nu va eluda drepturile omului, noi urmând să fim deosebit de atenți în această privință”.

Dar europarlamentarii au avertizat că aprobarea acordului de către Parlamentul European – un pas esențial spre ratificarea așteptată la începutul anului 2022 – nu este sigură. Ea va depinde de o serie de măsuri pe care UE le va adăuga arsenalului deja existent pentru a putea acționa în privința încălcării drepturilor omului sau în privința unor practici comerciale injuste.

“Ne apărăm principiile și avem nevoie de toate măsurile prin care să ni le putem apăra”, a declarat Inma Rodríguez-Piñero, o importantă europarlamentară în privința relațiilor comerciale cu China din partea marelui grup de centru-stânga din parlament. Într-un interviu acordat redacției Financial Times, ea a avertizat totodată că China trebuie să ofere “o foaie clară de parcurs” pe tema respectării convenției Organizației Mondiale a Muncii, care se pronunță împotriva muncii forțate.

Avertismentele dnei Rodríguez-Piñero se deosebesc oarecum de cele ale lui Iuliu Winkler, un europarlamentar (român, n. red.) important din comisia pentru probleme comerciale a parlamentului, totodată membru al Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European, de centru-dreapta.

El a subliniat că acordul oferă niște clare beneficii companiilor din UE, dar că “munca forțată este exclusă – acesta este mesajul nostru”.

În 2019, Uniunea Europeană a calificat China drept un “partener de negociere cu care UE trebuie să găsească un echilibru în interese, un competitor economic care caută să devină lider în materie de tehnologie, cu un sistem rival”. Dar, după ce a negociat acordul din partea UE, comisia susține acum că nu a fost naivă. Ea a subliniat că acordul reprezintă totodată “prima oară când China acceptă asemenea prevederi ambițioase (pe tema drepturilor la muncă) cu un partener comercial“. Oficialii subliniază totodată recentul succes al Bruxelles-ului în a convinge Coreea de Sud să respecte prevederile OMM în acordurile sale comerciale cu UE, invocându-l ca pe un exemplu al lucrurilor care se pot realiza.

UE susține că este un câștigător clar al acordului în privința beneficiilor pentru afaceri și că acordul sporește totodată influența organizației asupra situației drepturilor omului din China.

Dar criticii susțin că impunerea măsurilor existente împotriva Chinei este prea slabă. Dna Rodríguez-Piñero spune că, împreună cu alți europarlamentari, deține o listă cu priorități pe care ar dori ca UE să le aibă în vedere, “în privinţa unor pârghii de apărare a comerțului, în privința unor pârghii autonome și în privința drepturilor omului“. Printre acestea se numără un “regim general de sancțiuni“, aprobat de guvernele UE în decembrie, regim care ar permite organizației să vizeze în bloc firme de stat și private responsabile pentru încălcarea drepturilor omului, indiferent de sectorul în care s-ar semnala un asemenea fenomen.

Miercuri, europarlamentarii au cerut totodată comisiei să grăbească planurile vizând punerea în aplicare a unor asemenea măsuri. Potrivit reglementărilor plănuite, companiile vor trebui să se asigure că în regimul lor de aprovizionare nu va fi folosită munca forțată – o condiție deja existentă în Statele Unite și Canada.

Luisa Santos, director general adjunct al BusinessEurope, o asociație reprezentând patronatul din UE, afirmă că firmele au susținut acordul de investiții dintre UE și China din cauză că asta ar ajuta la “corectarea situației dezechilibrate existente acum pe piață“. Dar ea spune că firmele de afaceri au sprijinit totodată și formularea altor măsuri, separate juridic de acord, pentru apărarea drepturilor omului și pentru a gestiona perturbările de pe piață. “China ar avea mai mult de beneficiat dacă am renunța la acord în loc să respecte toate astea”, spune ea. “Dar acordul nu trebuie să rămână singurul instrument în relațiile noastre bilaterale“.

Pentru europarlamentari, s-ar putea ca soarta tratatului de investiții să depindă mult de măsurile pe care UE și China le vor lua de acum și până la votul de ratificare, în conformitate cu acordul însuși.

 

Traducere: Rador