În PE sunt dominante două grupuri politice: popularii și socialiștii. Acum, înaintea alegerilor, lupta politică este cumplită, în special între grupările dominante, care își plătesc polițe. După ce socialiștii au votat pentru activarea art.7 al Tratatului împotriva Ungariei, popularii au găsit moneda de schimb. România. Și au găsit și pretextul: încălcarea statului de drept, escaladarea violențelor la mitingul din 10 august și, mai nou, referendumul de revizuire al Constituției pentru redefi nirea căsătoriei. Ieri, premierul Viorica Dăncilă a fost prezentă în plenul PE de la Strasbourg pentru dezbaterile pe situația din România.

 

Premierul Viorica Dăncilă a avut la dispoziție 5 minute pentru a vorbi europarlamentarilor despre situația politică din țară. Pe lângă atmosfera ostilă României, creată luni seara în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) prin discursul amenințător al prim-vicepreședintelui Comisiei, socialistul Frans Timmermans, împotriva țării s-au ridicat europarlamentarii români: Monica Macovei, Cristian Preda, Marian Jean Marinescu, Laurențiu Rebega. Atât prin ceea ce au spus în instituțiile europene, cât și prin prezentarea unor informații trunchiate, prin e-mailuri trimise oficialilor europeni, aceștia au dovedit că sunt un caz unic.

Ungaria și Polonia au trecut prin furcile caudine ale PE, însă europarlamentarii lor, indiferent de rivalitățile interne, au făcut zid în jurul intereselor și oficialilor din țările lor. Europarlamentarii români menționați au fost cei mai aspri critici, în plus, au prezentat doar părțile negative despre România. Și au cerut sancțiuni.

Interese de putere și bani

Un loc în Parlamentul European aduce unui politician peste 6000 de euro pe lună, plus decontarea tuturor cheltuielilor. Dacă acesta mai obține și o funcție de conducere într-un grup parlamentar, sau chiar se propulsează până la Comisia Europeană, solda lunară poate ajunge la zeci de mii de euro.

Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European din PE a devenit un critic din ce în ce mai dur și vocal la adresa țării noastre deoarece speră să devină preşedintele Comisiei Europene, funcție deținută în acest moment de Jean-Claude Juncker.

Grupul Partidului Popular European are 218 membri, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților are 190 membri, Conservatorii și Reformiștii Europeni au 73 de membri, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa – 70 membri, Stânga Unită Europeană / Stânga Verde Nordică – 52 membri, Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană – 50 membri Europa Libertății și Democrației Directe – 45 membri, Europa Națiunilor și Libertăților – 36 membri, Deputați neafiliați – 17 membri. România are 32 de deputați. Interesul fiecărui grup este ca la alegeri să obțină cât mai multe mandate pentru că asta le aduce funcții.

 

Cele cinci minute ale premierului

Premierul Viorica Dăncilă a depășit cu un minut și 41 de secunde timpul alocat, de 5 minute. De regulă, președintele de ședință întrerupe vorbitorul, dar de această dată a lăsat-o pe Dăncilă să vorbească. Premierul și-a început discursul apăsat: „Nu am venit să dau socoteală, am venit pentru că vă prețuiesc și vă respect”. A vorbit apoi de sistemul de Justiție și a accentuat ideea că acesta trebuie să fie corect pentru cetățeni. „Trebuie să facem o justiție corectă pentru cetățeni. De la cetățeni trebuie să înceapă orice discuție. Drepturile cetățenești trebuie respectate. În ce fel a apărat MCV cetățenii români de încălcarea gravă a drepturilor lor? Nu am văzut nimic despre încălcarea drepturilor omului, despre protocoalele secrete. În baza protocoalelor, milioane de români s-au aflat sub monitorizarea serviciilor secrete în numele luptei anticorupție. Au fost falsificate transcrieri de convorbiri. Acest mecanism (MCV) și-a ratat menirea. Dacă suntem sinceri, de la aceste abuzuri grave trebuie să începem. Comisia de la Veneția spunea că în sistemul sovietic Parchetul a reprezentat un mijloc de a controla puterea judecătorească. În România, mii de magistrați au dosare contrafăcute prin care sunt controlați să dea decizii în afara sălii de judecată. Noile legi ale justiției le redau judecătorilor independența. Vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Azi v-am informat pe toți, oficial, despre abuzurile din România. De acum nu se mai pot ignora aceste lucruri. Nu se mai poate vorbi despre România fără să fie luate în calcul și aceste lucruri”, a spus Dăncilă.

 

Lider european cere transparență

Premierul Viorica Dăncilă și deputații români au vorbi și în această dezbatere despre protocoalele secrete și despre faptul că UE le ignoră. Frans Timmermans a afirmat că este nevoie de o investigaţie asupra colaborării în baza acestora între SRI şi structuri din justiţie, care au stat la baza multor anchete penale. „Climatul necesar pentru reformă s-a deteriorat din cauza protocoalelor secrete între procuratură şi serviciile de informaţii. Le cer autorităţilor române să efectueze investigaţii depline şi imparţiale asupra acestor chestiuni", a declarat acesta.

Frans Timmermans a mai spus că în cei aproape 30 de ani de la căderea dictaturii comuniste, România a făcut progrese enorme şi, pe ultima sută de metri, riscă să nu ajungă la linia de sosire. Oficialul a cerut autorităţilor române să ţină cont de raportul MCV. „Dacă Comisia Europeană trebuie să fie extrem de brutală pentru evaluare, o vom face. Nu este o ameninţare, noi suntem gardienii Tratatelor şi ne luăm acest rol în serios”, a încheiat Timmerman

 

Mitingul din 10 august

La scurt timp după protestul din 10 august, liderul Verzilor europeni, Philippe Lamberts, a venit în București și a anunțat că va demara demersuri la nivelul PE ca autoritățile române să răspundă pentru violențele comise împotriva „cetățenilor pașnici” care au protestat. De atunci, România a ținut prima pagină, inclusiv în Statele Unite, cu ipotezele vehiculate în legătură cu aceste violențe. Premierul le-a vorbit europarlamentarilor și despre momentul 10 august. „Este acuzată jandarmeria pentru că a intervenit împotriva unui miting neautorizat. Nu am văzut aceeași luare de poziție la alte mitinguri din Europa, la Bruxelles, Franța și Spania, cele mai recente. Vă cer următorul lucru: nu-i interziceți României ceea ce este permis în alte state membre. Vrem să vă fim parteneri, dar vrem să fim parteneri egali. Nimeni nu va abate România de la parcursul său european”, a declarat Viorica Dăncilă.

 

Maria Grapini, acuzații în scris

Europarlamentarul PPU-sl Maria Grapini a reacționat în scris, după dezbaterea de ieri, deoarece în timpul ședinței nu i s-a dat cuvântul. Eurodeputata le-a transmis liderilor Comisiei și Parlamentului European că au stârnit un val de reacții împotriva Europei și i-a acuzat de lipsă de obiectivitate la adresa României. „Solicit Comisiei să transmită în mod transparent, cum analizați funcționarea statului de drept și corupția în toate statele membre. Veți avea surpriza că exportul de corupție din vest în est este consistent! Vrem o Românie curată, democratică, dar și o Românie cu statut egal în UE cu celelalte state”, a transmis Grapini. Europarlamentarul a mai solicitat liderilor UE să justifice faptul că în rapoartele MCV nu s-a menționat despre protocoalele secrete din justiție și a cerut să fie transparentizate sursele de informare în privința României.

 

Întâlnirea cu președintele PE

Viorica Dăncilă s-a întâlnit și cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, ieri dimineață, la Strasbourg, înainte de dezbaterea referitoare la statul de drept din România. Dăncilă a discutat cu președintele PE despre reformele din domeniul Justiției și i-a spus și lui că modificările legilor Justiției s-au făcut în deplină transparență și în dialog cu Comisia de la Veneția. Cei doi oficiali au vorbit și despre protocoalele secrete din țara noastră.

 

Toate tunurile puse pe Guvern și pe Dragnea

După discursul premierului, au urmat intervenții de un minut ale europarlamentarilor. Lista a fost lungă, dar președintele de ședință a selectat vorbitorii.

Europarlamentarii români s-au aventurat în jocuri meschine și lupte politice, ieri, la Strasbourg. În încercarea de a denatura situația din România, au „spălat rufele în public” și au adus în atenția europenilor, cu multe exagerări, toate problemele cu care se confruntă țara. Ca de obicei, Monica Macovei (foto) a vorbit cu multă ură despre România.

„Dragnea și Tăriceanu atacă acum Uniunea Europeană, pentru că minciuna și impostura le-au fost descoperite. Dar românii vor în Europa, în demo crație și în libertate. Acum, românii suferă din cauza unui guvern, guvern care lucrează împotriva lor. România nu este un grup de politicieni corupți. În România fiecare om este cinstit, și mulți au plecat în lume tocmai din cauza corupției. Dar vor acasă. Guvernul a lovit cu bastoane și grenade propriii cetățeni. Imaginile din 10 august nu mint. Presa independentă este și ea amenințată. La ordinul unui condamnat penal la 10 ani de închisoare pentru spalare de bani, Dragnea a decis să pregătească legi ca să îngroape și presa independentă. Justiția este primul dușman al PSD și ALDE. Au schimbat Legile Justitiei, ca să controleze magistrații. Au schimbat Codurile Penale, ca să scape de infracțiuni și să blocheze anchetele”, a declarat Macovei.

Laurențiu Rebega, care a ajuns în PE pe lista PSD, acum independent, afiliat Grupului Conservatorilor, l-a criticat pe Liviu Dragnea, dar a spus că România nu trebuie sancționată din cauza acestuia. „Nu-i deloc plăcut să îți vezi propria țară adusă în dezbatere și criticată în Parlamentul European. Trebuie spus că această situație i se datorează unui singur om: Liviu Dragnea. România nu trebuie sancționată din pricina acțiunilor și derapajelor impuse de un singur om care-și urmărește interesele personale. Românii nu au nici cea mai mică vină pentru toate acestea. Însă, acțiunile reprobabile repetate ale lui Liviu Dragnea au adus România într-o relație ostilă cu Parlamentul European. Dialogul România-UE a fost scăpat de sub control, și așa ceva s-a întâmplat numai după ce liderii Parlamentului European s-au întâlnit, în repetate rânduri, cu reprezentanții instituțiilor din România, dar toate eforturile depuse de aceștia s-au lovit de lipsa oricărei înțelegeri. Repet: România nu trebuie sancționată din pricina derapajelor unui singur om care urmează o agendă proprie”, a declarat Laurențiu Rebega.

Siegfried Muresan, purtător de cuvânt al popularilor europeni, a avut o intervenție. „Oamenii protestează și împotriva unui guvern condus de Liviu Dragnea, un infractor condamnat de mai multe ori. Iar când infractorii fac legi, legile sunt bune pentru infractori, nu pentru oameni”, a declarat Mureșan.

 

Partenerii europeni sunt pesimiști

Europarlamentari din celelalte țări au intervenit și ei în dezbaterea despre România.

 

Guy Verhofstadt, ALDE, Belgia: Dragi colegi, după părerea mea, România nu are o singură problemă ci două. O problemă este corupția răspândită și serviciile secrete menționate de domnul Timmenmars. Ambele probleme trebuie abordate și România trebuie să combată tradiția negativă a securității, a instrumentalizării dosarelor de către o parte a politicienilor ca să-i lovească pe ceilalți politicieni.

Ska Keller (Greens/EFA, Germania) România are o tradiție îndelungă și mândră pentru libertate. Ați dat jos o dictatură. Este îngrijorător să faceţi pași înapoi (…) Cu reforma Codului penal, Guvernul dumneavoastră a legalizat abuzul de putere. Legalizaţi de fapt corupţia. (…) Guvernul dumneavoastră doreşte să limiteze libertatea de întrunire, cerând autorizări pentru orice fel de demonstrație.

Ar fi pentru prima dată când un stat membru al UE spune că oamenii au nevoie de o astfel de permisiune.

Barbara Spinelli (Verzii Nordici) Italia: „România a ieșit în Piață. Lupta împotriva corupției și lupta pentru justiția independentă e crucială (…) Pentru unii, corupția produce inegalități, pentru alții înseamnă o piedică împotriva tendințelor neoliberale și dă mai multă putere servicilor”.

 

Consiliul UE, poziție temperată

Reprezentanta Consiliului UE, austriaca Juliane BognerStrauss (foto) a fost temperată. România va prelua de la Austria, la 1 ianuarie 2019, președinția rotativă a Consiliului UE. „Intensitata și emoțiile din această discuție au arătat cât de important este subiectul dezbătut (…) Vreau să vă asigur, încă o dată, că președinția austriacă și Consiliul în general acordă atenție și importanță deosebită păstrării și apărării statului de drept și valorilor fundamentale în UE”, a spus Strauss.

Dublul standard în respectarea statului de drept

Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a declarat că există dublu standard în dezbaterea din PE, ceea ce duce la lipsa de obiectivitate, mai ales că analizele sunt efectuate doar pe anumite state membre UE. „Aş întreba Comisia Europeană de ce nu am avut o analiză privind situaţia corupţiei în toate statele Uniunii Europene, sau vă plac doar aceste trei state?”, i-a spus Nicolai lui Timmermans.

Europarlamentarul PSD Dan Nica a afirmat că puterea dorește un sistem independent, controlat de CSM, în care nimeni să nu fie șantajat. „Justiția se face doar în sala de judecată, nu pe baza de protocoale și înțelegeri oculte. Timpurile întunecate nu se pot întoarce, indiferent de ce vor acești români din sala, Preda și Macovei”, a declarat Nica.

Presa internațională despre România

Dacă în cazul Poloniei și Ungariei, publicații și televiziuni mari din Europa au acordat spații ample subiectului, în cazul României interesul nu a fost atât de mare.

 

O analiză a publicaței Ouest-France arată că socialiștii din Franța sunt pregătiți să sancționeze România condusă de social-democrați. „Țara este condusă de PSD, membră a Partidului Socialist European. Eurodeputații care fac parte din delegația socialistă franceză sunt gata să voteze sancțiuni împotriva colegilor săi, deoarece nu este respectat statul de drept în România”, se arată în analiză.

„Dezbateri furtunoase despre statul de drept din România”, titra ieri euractiv.fr.

„După Polonia și Ungaria, România riscă să fie a treia țară din UE sancționată cu activarea articolului 7”, se arăta ieri într-un articol al Liberation.

Oficiali de la Bruxelles au declarat, pentru site-ul euobserver.com, că eforturile depuse de România în ultimii doi ani pentru a revigora sistemul judiciar reprezintă o încercare de a pune instanțele sub control politic, de a opri acțiunea anticorupție și de a proteja politicienii de acuzațiile de corupție.

 

Ce se va întâmpla de acum

După dezbaterea de ieri din PE, în luna noiembrie se va adopta o Rezoluție în privința statului de drept în România. Votul ar fi trebuit să aibă loc în 24 octombrie, când în plenul de la Strasbourg, Klaus Iohannis va ține discursul despre starea Uniunii Europene. Oficialii au decis să amâne votul pentru a-l menaja pe președinte. Toți europarlamentarii au timp la dispoziție, până pe 7 noiembrie, să facă propuneri la Rezoluția pentru România, iar până pe 12 noiembrie pot adopta propuneri de rezoluție comune și amendamente. După care urmează votul în plenul PE.