Criza balonului spion alimentează tensiunile SUA cu China, punând Bruxelles-ul într-o poziție dificilă. Saga balonului spion chinez a aruncat relațiile dintre Washington și Beijing într-o nouă criză. Pentru guvernele europene, asta înseamnă probleme complicate.

Odată cu înrăutățirea relațiilor dintre cele două superputeri, liderii UE par să fie supuși unei presiuni din ce în ce mai intense din partea Casei Albe pentru a alege o parte și a-și uni forțele împotriva Chinei, tocmai când sperau un dezgheț în relațiile dificile cu Beijingul.

Rusia pregătește o ofensivă majoră în Ucraina, în următoarele câteva săptămâni, dar diplomații UE se tem că incidentul cu balonul riscă să distragă atenția echipei președintelui Joe Biden exact în momentul în care sprijinul american pentru Kiev ar fi cel mai necesar. „Nu ne-am așteptat niciodată ca anul 2023 să fie ușor, dar acesta este un început foarte greu”, a spus un diplomat european.

Balonul chinezesc lasă în offside Europa

Sâmbătă, SUA au doborât ceea ce au identificat ca fiind un balon de supraveghere chinezesc, în largul coastei Carolinei de Sud, cu o rachetă aer-aer dintr-un avion de luptă F-22. Secretarul de stat Antony Blinken a amânat, pe termen nelimitat, vizita la Beijing care fusese programată pentru această săptămână, prima astfel de călătorie planificată pentru un oficial la nivel de cabinet al SUA sub președinția lui Biden.

Imaginile incidentului au circulat pe rețelele de socializare, realizate în principal de spectatori entuziasmați care aplaudă spectacolul teatral al puterii militare. Dar Beijingul insistă că obiectul gigantic, alimentat de panouri solare, a fost o „navă civilă” care și-a deviat cursul în timp ce efectua cercetări „în principal meteorologice”.

Ca răspuns la lovitura cu rachete, guvernul chinez și-a exprimat „nemulțumirea puternică” și a protestat față de utilizarea forței de către SUA. Guvernul chinez a adăugat că își va „rezerva dreptul de a da răspunsuri suplimentare pe măsură”.

Politica externă a SUA, deși este încă puternic angajată în sprijinirea militară a Ucrainei, ar putea fi deturnată de ciocnirile din ce în ce mai intense cu Beijingul. Politicienii de dreapta americani au cerut mai multă atenție asupra Chinei, de când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu un an. Pe măsură ce „rivalitatea dintre SUA și China se accentuează, vor exista mai multe presiuni asupra Europei, a căror abordare față de China este foarte diversă, și care are dificultăți în alegerea unei părți”, crede Ricardo Borges de Castro, șeful Programului Europa în lume al Centrului de politici europene, un think tank cu sediul la Bruxelles.

„Realitatea este că, dacă lumea devine din ce în ce mai dominată de doi poli – SUA și China – UE și europenii vor trebui să-și aleagă partea, atât timp cât securitatea și apărarea Europei depind de umbrela SUA. „Rusia, între timp, este de așteptat să lanseze ofensive masive în doar câteva săptămâni, când cel mai greu sezon de iarnă se va încheia, potrivit oficialilor ucraineni. „Washingtonul va fi ocupat cu Beijingul ceva vreme”, a declarat un înalt diplomat al UE. „Nu este o veste bună pentru UE, deoarece Rusia este în continuare principala preocupare”, a adăugat acesta.

Sincronizare defectuoasă

Pentru Europa, incidentul vine, de asemenea, într-un moment incomod, deoarece înalți oficiali se pregătesc să relaționeze din nou cu Beijingul. Se presupune că șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, face planuri pentru o vizită la Beijing, în aprilie, când va merge și în Japonia, pentru o reuniune ministerială a G7.

Separat, președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat și el intenția de a se întâlni cu președintele Xi Jinping în capitala chineză la începutul acestui an. Și ar fi interesat să ia cu el un oficial de rang înalt de la Comisia Europeană, potrivit unui oficial care cunoaște planurile președintelui francez.

Cea mai recentă criză între SUA și China „înseamnă că acum ar trebui să urmărim cât de rău reacționează China și dacă aceste vizite [planificate] vor fi tratate ca un succes propagandistic de către Beijing în ruperea legăturilor transatlantice”, a spus un diplomat, sub acoperirea anonimatului, întrucât nu era autorizat să vorbească despre acest subiect.

„În urma războiului din Ucraina, coordonarea politicii Chinei între ambele maluri ale [Atlanticului] își pierde din avânt”, a declarat Reinhard Bütikofer, președintele delegației Parlamentului European pentru relațiile cu China. „În timp ce Washingtonul sporește presiunea împotriva Beijingului, în special pe frontul tehnologic și în contextul Taiwanului, Bruxelles-ul, Berlinul și Parisul arată o nouă ezitare.

„Ceea ce complică situația și mai mult este aparenta lipsa de interes a Beijingului în a ajuta Occidentul să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Mai rău, potrivit unui raport din Wall Street Journal, China a devenit furnizorul principal de bunuri cu dublă utilizare pentru Rusia, oferind tehnologie de care armata Moscovei are nevoie pentru a-și urmări scopul.

Companiile chineze de apărare deținute de stat au livrat echipamente de navigație, tehnologie de blocare și piese pentru avioane de luptă către companiile de apărare deținute de guvernul rus și aflate sub sancțiuni. Liderii europeni au avertizat în mod repetat Beijingul să nu ajute Moscova din punct de vedere militar.

Înaltul oficial de politică externă al Chinei, Wang Yi, a renunțat la planul de a vizita Bruxelles-ul, chiar dacă va călători în Germania pentru Conferința de Securitate de la München, din februarie, au declarat doi diplomați pentru Politico.

Reacția Europei la incidentul cu balonul a fost blândă

UE a remarcat doar dreptul SUA de a-și apăra spațiul aerian. „Siguranța și protecția spațiului aerian este o problemă de securitate națională și, prin urmare, o competență, responsabilitate și prerogativă” a statului sau statelor implicate, a declarat duminică un purtător de cuvânt al UE.

Puține țări europene au susținut public decizia administrației Biden, afișând o atitudine generală de reticență în a zgândări de Beijingul. Una dintre excepții a fost Estonia, unde ministrul de externe Urmas Reinsalu, a vorbit fără menajamente la BBC despre doborârea balonului, declarând: „Sustin operațiunea SUA de a-și apăra suveranitatea. Condamn pe deplin provocările care pun în pericol securitatea națională a SUA”.

Alți aliați ai SUA nu au fost atât de reținuți. Premierul canadian Justin Trudeau a lăudat operațiunea, postând pe Twitter „Canada sprijină ferm această acțiune – vom continua să lucrăm împreună... la securitatea și apărarea noastră”.

Ministrul de Externe al Coreei de Sud, Park Jin, în timpul unei vizite la Washington, a declarat: „Înțeleg pe deplin decizia de a amâna vizita secretarului [Blinken] în China și cred că statul chinez ar trebui să dea o explicație rapidă și foarte sinceră despre ceea ce s-a întâmplat”.

Tom Tugendhat, ministrul britanic al Securității și sceptic de multă vreme cu privire la Beijing, și-a exprimat opinia și cu privire la alte forme de amenințări chineze. „Vă faceți griji cu privire la spionajul aerian? Priviți ce date colectează unele aplicații pe telefonul dumneavoastră și luați în considerare securitatea dumneavoastră cibernetică. Unele riscuri sunt mult mai aproape de casă”, a scris el pe Twitter.

Politica externă a UE în 2023 poate fi definită printr-o dilemă: care dintre dorințe expiră prima, indecizia europeană cu privire la China sau dorința Americii de a oferi apărare Europei.