Marcel Boloș. Sursa foto: Facebook/ Marcel Boloș
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor și actual ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a detaliat principalele cauze care au contribuit la creșterea deficitului bugetar în perioada 2023–2025. Acesta subliniază, într-un ton critic, că problema a fost recunoscută la nivel public, dar responsabilitatea pare să fi fost pasată dintr-o parte în alta, fără ca nimeni să își asume cu adevărat consecințele.
Marcel Boloș: Parcă am intrat cu toții într-un capitol din Kafka
Fostul ministru a comparat situația cu un proces în care verdictul e deja dat, dar fără un acuzator clar și fără cineva care să apere cu adevărat bugetul statului. Referindu-se la jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Boloș spune că acestea au fost treptat ignorate, iar reformele importante – precum cea a pensiilor – au fost adoptate fără o asumare politică reală, deși au avut un impact financiar major.
„Parcă am intrat cu toții într-un capitol din Kafka: se pronunță verdicte, se agită vinovății, dar nimeni nu-și asumă nimic. Jaloanele din PNRR? Nu le mai recunoaște nimeni. Reforma pensiilor? Bună, necesară, a făcut milioane de pensionari fericiți, dar parcă s-a votat singură. Cofinanțările pentru investiții mari din fonduri europene? S-o fi presupus că le plătește altcineva, din alt buget, într-o altă țară”, a scris Marcel Boloș.
Boloș: Deficitul a rămas singurul personaj fără avocat
Deficitul bugetar nu este o simplă cifră într-un raport economic, ci o problemă majoră care vizează echilibrul macroeconomic al României, avertizează ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Impactul său se resimte direct asupra costurilor de finanțare ale țării, asupra nivelului datoriei publice și, în lipsa unor măsuri adecvate, poate conduce la dezechilibre severe, inclusiv la incapacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare.
„Și uite-așa, deficitul a rămas singurul personaj fără avocat, dar cu toți ochii pe el. Iar sala de judecată e plină doar de martori amnezici”, a punctat Marcel Boloș
Totuși, ministrul subliniază că România nu se află în pragul unui colaps financiar. Exemplele altor țări dezvoltate, care s-au confruntat în trecut cu deficite bugetare importante, demonstrează că astfel de provocări pot fi depășite prin ajustări interne și politici responsabile. Aceste state au reușit, în ciuda dificultăților, să investească în infrastructură, să-și modernizeze serviciile publice și să îmbunătățească nivelul de trai al populației.
Marcel Boloș: România a depășit pragul de 20.000 de euro PIB pe cap de locuitor
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat recent că România a atins un reper economic important: produsul intern brut pe cap de locuitor a trecut de 20.000 de euro. Acest indicator marchează o evoluție clară a economiei, reflectată în dezvoltarea infrastructurii, modernizarea serviciilor publice și îmbunătățirea, chiar dacă inegală, a calității vieții cotidiene.
„Astăzi, România a depășit pragul de 20.000 de euro PIB pe cap de locuitor, un prag care nu poate fi ignorat. E un semn clar că dezvoltarea, cu toate imperfecțiunile ei, se vede: în infrastructura construită, în serviciile publice care se modernizează și, chiar dacă încă nu la nivelul dorit, în calitatea vieții de zi cu zi”, a subliniat Boloș
Totuși, în ciuda acestor progrese, țara se confruntă cu provocări bugetare serioase. Deficitele înregistrate în anii 2023 și 2024, dar și cele preconizate pentru 2025, nu pot fi atribuite doar contextului electoral prelungit.
Una dintre principalele cauze identificate este reforma sistemului de pensii, asumată prin PNRR și concretizată prin Legea 360/2023. Deși necesară și considerată un pas corect, implementarea reformei a generat un impact semnificativ asupra bugetului: cheltuieli suplimentare de aproximativ 10 miliarde de lei în 2024 și estimări care indică o presiune de peste 33 miliarde de lei în anul următor, a mai explicat fostul ministru în postarea sa de pe social media.
