Criticul și istoricul literar Tudor Vianu este omagiat de Banca Naţională a României, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere. În acest sens va fi emisă, în circuitul numismatic o monedă de argint omagială. Lansarea va avea loc pe 18 iulie, conform unui anunță făcut de Banca Centrală.

Banca Națională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic, în 18 iulie, o monedă din argint cu tema 125 de ani de la naşterea lui Tudor Vianu. Potrivit unui comunicat de presă transmis de instituția condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, moneda omagială va prezenta pe avers imaginea clădirii Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Deasupra acesteia, va fi o inscripție în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei va reda portretul criticului literar, suprapus parțial pe două cărţi, semnătura şi numele lui Tudor Vianu, precum și inscripţia „125 DE ANI DE LA NAȘTERE”.

Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii. Pe aceste documente se vor găsi semnăturile guvernatorului BNR şi ale casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Cu cât se va vinde o monedă dedicată lui Tudor Vianu

Tirajul maxim pentru moneda din argint dedicată omagierii lui Tudor Vianu este de 5.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 450 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 125 de ani de la naşterea lui Tudor Vianu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se va realiza prin sucursalele regionale din Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Personalitatea lui Tudor Vianu

Născut în data de 8 ianuarie 1898, la Giurgiu, Vlașca, Tudor Vianu a fost o personalitate importantă a României. Estetician, critic și istoric literar, dar și poet, eseist, filosof și traducător român el și-a adus contribuție importantă în cultura română. A obținut titlul de doctor în filosofie al Universității din Tübingen, iar teza de doctorat i-a fost lăudată de Lucian Blaga. Acesta a apreciat, mai ales, trimiterile permanente le Expresionismul german, de care el însuși era puternic influențat.

După reforma învățământului din 1947 a fost scos de la catedra sa de Estetică și a preluat cursul de istorie a literaturii universal. Astfel, a devenit un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universității din București. Între 1946 și 1947 a fost ambasador al României la Belgrad.  Anul 1952 l-a surprins ca simplu cercetător la Institutul de Lingvistică, lucrând la Dicționarul limbii române moderne și la Dicționarul limbii poetice a lui Mihai Eminescu.

Opera lui Tudor Vianu se întinde pe patru decenii, de la apariția în 1928, în germană, a volumului de debut, și până la volumul apărut postum „Arghezi, poet al omului”, purtând subtitlul „Cântare Omului”, apărut la puțin timp după moartea sa, la începutul verii anului 1964.