Blestemul URSS. O nouă Venezuelă în centrul Europei
- Tudor Borcea
- 5 octombrie 2020, 01:00
În urmă cu două zile, Uniunea Europeană a reușit să aprobe un pachet de sancțiuni împotriva cercului de putere al președintelui bielorus Aleksandr Lukaşenko.
Impasul cauzat de campania de boicot a guvernului cipriot a fost depășit cu inteligenţă prin adoptarea unei declarații de sprijin pentru Nicosia și Atena, declaraţie care condamnă cu putere manevrele turcești din Mediterana de Est şi care prevede ca, în cazul în care Ankara ar continua pe această cale, existenţa unor posibile represalii, scrie Il Giornale.
Pe fondul aprobării definitive și unanime a sancțiunilor, concepute astfel încât să nu rupă complet relațiile cu Minskul și să mențină deschisă fereastra de dialog, se întâmplă ceva la fel de important: mai mulți șefi de stat europeni cer să se întâlnească cu Svetlana Tikhanovskaia, unii dintre care au început să o recunoască deja drept președinte legitim.
Pachetul de sancțiuni vizează 44 de persoane care fac parte din guvern și din aparatul de securitate şi care sunt acuzate de Bruxelles că au avut un rol primordial atât în manipularea rezultatului electoral din 9 august, cât și în reprimarea ulterioară a revoltelor de stradă.
Numele de pe lista neagră sunt afectate de două tipuri de sancțiuni: interzicerea intrării în zona comunitară și înghețarea activelor. Marele absent de pe lista care-i include pe ministrul de interne Yuri Khadzimuratavich și pe directorul centrului de detenție din capitală, Ivan Yurievich, este președintele din Belarus, lucru deloc surprinzător însă.
Sancțiunile au fost concepute special pentru a acționa într-o manieră limitată și circumscrisă, adică simbolică, deoarece obiectivul nu este acela de a se ajunge la un punct de ruptură totală. Scopul este dublu: să se mențină deschis canalul dialogului și, eventual, Lukașenko să fie convins să accepte un compromis cu Svetlana Tihanovskaia.
În ciuda faptului că pachetul de sancţiuni este destul de blând, trebuie luat în considerare și faptul că UE acționează împreună cu ceilalți protagoniști ai blocului occidental: Statele Unite, Regatul Unit, Canada.
Fiecare dintre acești actori statali a implementat micro-regimuri de sancțiuni, care au intrat în vigoare în mod elocvent în ajunul summitului european din 2 octombrie, care îl completează perfect pe cel european și creează o situație semnificativ mai complexă pentru Minsk.