Semne ale acestui parteneriat oneros au apărut încă de la votul prin care Senatul a respins arestarea lui Dan Șova, dovedit ulterior anticonstituțional de către CCR și care, cel mai probabil, va fi reluat. Atunci, mai mulți senatori liberali au absentat de la vot. Aplicând prevederile unui Regulament strâmb, conducerea Senatului a ajuns astfel la concluzia că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru încuviințarea arestării liderului PSD. 

În ultima perioadă s-au înmulțit dovezile privind existența blatului PSD-PNL și merit, cred, să le inventariem:

1. Inițiativele Cristianei Anghel (PC) și ale parlamentarilor PSD de modificare a legislației penale, care-i favorizează pe acuzații de corupție și fac dificilă misiunea procurorilor și judecătorilor, nu au beneficiat de opoziția fermă a liderilor PNL. Cu câteva excepții (Ludovic Orban), liberalii nu s-au raliat vocilor publice care au înfierat această tentativă de a obstrucționa sistemul juridic. Nici măcar reacțiile ambasadelor SUA și Marii Britanii nu a convins PNL să aibă o atitudine tranșantă pe această temă, la nivel de partid. E drept că președintele Klaus Iohannis a declarat că propunerile PSD ”nu sunt bune”, dar nu a precizat ce va face pentru a le bloca. Dacă vor fi aprobate de Parlament, șeful statului poate refuza o singură dată promulgarea lor.
 

2. PNL nu a ridicat până acum nicio obiecție față de nominalizarea procurorului Daniel Horodniceanu pentru a prelua șefia DIICOT. O pată neagră în dosarul lui Horodniceanu este faptul că a condus DIICOT Iași, județ în care crima organizată a penetrat cele mai înalte sfere ale politicului. Dezvăluirile din dosarul de corupție pe numele primarului Gheorghe Nichita, relația sa directă cu interlopi din Clanul Cordunenilor, sunt dovezi clare ale ineficienței lui Horodniceanu, înfrânt în lupta cu rețelele mafiote din Iași. În aceste condiții, promovarea sa în fruntea DIICOT central nu se justifică. Totuși, potrivit unor surse politice, președintele Klaus Iohannis va semna numirea sa, mai ales că Horodniceanu a primit aviz favorabil din partea Secției de procurori a CSM.
 

3. La nivel local, liberalii și social- democrații sunt în strânse relații de afaceri, unele dintre ele cercetate în prezent de DNA. Scandalul de la Iași este relevant și în acest caz. Cristian Adomniței, președintele Consiliului Județean, a fost reținut de DNA într-un dosar de corupție în care este implicată și Letiția Popa, fina primarului Gheorghe Nichita (PSD). USL a supraviețuit în multe locuri din țară, interesele de afaceri fiind mai puternice decât cele politice.

4. Adoptarea în Parlament a noii legi a alegerilor locale, cu o majoritate covârșitoare PSD-PNL, l-a făcut pe premierul Victor Ponta să declare nonșalant: "Liberalii una spun când vorbesc cu dumneavoastră (cu presa – n.red.), alta votează.(…) Glumeam cu colegii, de pe vremea USL-ului nu am mai avut așa majoritate". Adevărul este că alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin convine de minune celor două partide. La alegerile locale din 2012, când cota electorală a USL era foarte ridicată, PSD și PNL și-au împărțit candidaturile pentru primării. Un singur tur de scrutin îi avantajează pe primarii în funcție, ceea ce înseamnă că în 2016 sunt mari șanse ca rezultatele din 2012 să se conserve. Marea problemă este că viitorii primari vor fi reprezentativi doar pentru o mică parte din electoratul unei localități. 
 

5. Liberalii asistă cu pasivitate și la eșecurile guvernării PSD. Haosul generat de intrarea în vigoare a cardurilor de sănătate, bâlbâielile  ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, în legătură cu impozitarea bacșișurilor, măsurile luate în ultima vreme de ANAF au fost trecute cu vederea de către liderii PNL. Criticile anemice ale acestora nu sunt în măsură să creeze probleme de imagine Cabinetului Victor Ponta.