Ionel Blănculescu: "Cei care nu-şi asumă riscuri în minerit sunt perdanţi" | VIDEO

Dezbaterile asupra repornirii industriei miniere au declanşat pasiuni în rândul clasei politice. Consultantul economic Ionel Blănculescu a vorbit despre oportunităţile unei astfel de strategii.

România trebuie să-şi asume riscul de a-şi exploata resursele minerale dacă doreşte să avanseze din punct de vedere economic, a declarat consultantul economic Ionel Blănculescu, într-o dezbatere despre tehnologii actuale în minerit, organizată de "Evenimentul zilei". "În domeniul economiei şi afacerilor, cel mai mare risc asumat este acela de a nu-ţi asuma niciun risc. Aceia care nu-şi asumă niciun risc sunt perdanţi", a afirmat Blănculescu. Fostul demnitar s-a referit la necesitatea demarării proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană, în contextul în care beneficiile economice justifică eventualele riscuri în ceea ce priveşte mediul. În prezent, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania care dezvoltă acest proiect, aşteaptă să obţină acordul de mediu din partea Guvernului. Modelul suedez Blănculescu a explicat că procesul de separare a aurului şi argintului prin cianurare este folosit în toate exploatările moderne din lume. Substanţa folosită este un compus care se neutralizează rapid în mod natural, în contact cu aerul. "Dacă toţi folosesc această tehnologie, inclusiv suedezii, care sunt referinţă pentru noi, cred că o pot folosi şi românii, fără niciun fel de problemă. Una peste alta, nu văd niciun fel de pericol în a permite acestui proces inves­tiţional să aibă loc în România", a mai afirmat Blănculescu. "Cianurarea este singurul procedeu cunoscut" Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Pădu­rilor, a declarat că 95% din producţia mondială de aur şi argint se bazează pe cianurare, restul de până la 100% reprezentând metoda tradiţională de trecere prin sită, "ca în Vestul Sălbatic", în cazul rocilor cu o concentraţie mare. "Cianurarea este singurul procedeu industrial cunoscut", a declarat Anton. Acesta a adăugat că tehnologia de cianurare este una foarte sigură, însă are parte de o abordare emoţională. "Procedeul cu cianură de sodiu este controlat total, toată instalaţia este într-un sistem închis, sunt prevăzute foarte multe măsuri de siguranţă", a mai spus Anton. Poluare istorică Remus Cernea, reprezentant al societăţii civile şi politician ecologist, a spus că impactul de mediu al proiectului de la Roşia Montană este foarte mare, astfel încât garanţiile financiare şi contractuale ale companiei devin irelevante pentru el. Horea Avram, vicepreşedinte de mediu al RMGC, a atras însă atenţia că zona de dezvoltare a viitorului proiect minier este afectată în prezent de apele acide din galeriile vechilor exploatări, de haldele de deşeuri şi de existenţa a două cariere deschise, rămase neecologizate după închiderea vechilor exploatări: "Proiectul nostru a fost gândit să colecteze şi să neutralizeze toată poluarea istorică generată de activităţile miniere de sute de ani sau de activitatea minieră din ultimii 60 de ani". Directive europene Reprezentantul RMGC, Horea Avram, a adăugat că, într-o mină modernă, deşeurile sunt neutralizate înainte de a părăsi uzina de procesare şi vor fi izolate: "Aşa se întâmplă şi cu proiectele din Finlanda, Spania sau Suedia - acolo unde, la un astfel de proiect, aşa cum este şi cazul nostru, închiderea şi reabilitarea sunt gândite încă din faza studiului de fezabilitate". În proiectul RMGC, concentraţia maximă de cianură prevăzută pentru iazul de decantare este de 5-7 mg/litru, în condiţiile în care directivele Comisiei Europene permit o concentraţie de maximum 10 mg/litru. "Principalul atu al acestui reactiv este acela că se degradează în timp. De exemplu, dacă pun o pungă cu pastile de cianură pe masă şi o las la soare, în opt zile devine material inert, se oxidează", a mai precizat Avram. AVANTAJE Locuri de muncă şi 25 de miliarde de dolari Conform unor estimări personale, pornind de la calculele economiştilor internaţionali, consultantul economic Ionel Blănculescu consideră că, din punct de vedere economic, proiectul minier de la Roşia Montană va genera în mod direct taxe, impozite, redevenţe şi dividende în valoare de 5,6 miliarde de dolari net. Din punctul de vedere al efectului de multiplicare, Blănculescu a explicat că indicele calculat pentru acest proiect este de 3,5. Asta înseamnă că, de-a lungul celor 18 ani de construcţie şi exploatare, impactul veniturilor şi investiţiilor din acest proiect asupra economiei va fi de aproximativ 20-25 de miliarde de dolari, la care se adaugă locurile de muncă directe şi indirecte pe care le creează.