Mitropolia Clujului a făcut un anunț foarte trist. Preasfințitul Părinte Vasile Someșanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a decedat vineri, 8 octombrie.

„A văzut lumina zilei la 30 decembrie 1948, în orașul Cluj, din părinții Constantin si Rozalia Flueraș, muncitori, familie ce își avea „rădăcini adânci” în satul Mănăștur (azi cartierul clujean cu același nume – Mănăștur). A urmat școala generala în Mănăștur (1955-1962), Școala profesională „16 Februarie” din Cluj (1962-1965), la absolvirea ei angajându-se la Uzina „16 Februarie”, lucrând în producție ca strungar în metale vreme de șapte ani (1965-1972). In paralel a urmat cursurile serale la Liceul Nr. 12 din Cluj (1965-1971), unde a obținut si bacalaureatul.

Între anii 1968-1970 si-a satisfăcut stagiul militar. Îndemnul de a se apropia mai mult de Biserica lui Hristos l-a simțit in toamna anului 1968, în urma vizitării mănăstirilor de pe valea Oltului, fiind îndrumat apoi in viata duhovniceasca de către vrednicul preot paroh din Mănăștur, Prot. Romul Popa.

Anul 1972 a fost unul crucial pentru viata sa de mai târziu: mânat de un „glas” lăuntric, în urma examenului de admitere, s-a înscris la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu (1972-1976), unde în 1976 a obținut și licența în Teologie, cu lucrarea: Probleme sociale în scrierile Părinților Capadochieni, la catedra de Bizantinologie, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae.

În 27 noiembrie 1976 a fost hirotonit preot celib pe seama parohiei Tureni, protopopiatul Turda, jud. Cluj, de către Prea Sfințitul Părinte Episcop-vicar Justinian Chira Maramureșanul. La scurtă vreme a fost detașat (la 1 ianuarie 1977) ca preot slujitor la parohia „Sfinții Apostoli Petru si Pavel”, din cartierul Grigorescu, Municipiul Cluj-Napoca. După alte câteva luni (în august 1977) a fost numit preot slujitor la parohia „Sfinții Apostoli Petru si Pavel” cartierul Mănăștur, din Municipiul Cluj-Napoca.

Credincioșii din parohiile în care a slujit l-au cunoscut ca un preot de vocație, blând, înțelept, modest, de o bunătate pilduitoare, coleg de nădejde pentru confrații preoți, echilibrat, mult milostiv si iertător, duhovnic ales, cu o viață morală exemplară. Aceste calități l-au făcut să fie remarcat în rândul preoțimii clujene și să fie solicitat, adeseori, în probleme duhovnicești, pentru elevii seminariști din Cluj-Napoca. Pentru activitate misionar-pastorala deosebita Arhiepiscopul Teofil Herineanu i-a acordat distincția bisericească de „iconom” (în anul 1987).

În anul universitar 1990-1991 a fost si duhovnic-asistent la Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Cluj-Napoca (azi Facultatea de Teologie Ortodoxa), fiind un preot model pentru studenții teologi. La 25 martie 1995 (de Buna Vestire) a fost tuns în monahism la mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba-Iulia, avându-l ca naș de călugărie pe Prea Sfințitul Părinte Episcop Andrei din același oraș.

Ca monah a „îndeplinit ascultarea de stareț”, la Manastirea Nicula, din 1 octombrie 1991 – februarie 1994. S-a impus in fata obstii manastiresti prin bunatate, intelepciune, rabdare si exemplu personal.

În februarie 1994, Înalt Prea Sfințitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu l-a numit ecleziarh al Catedralei Arhiepiscopale din Cluj-Napoca si exarh al mănăstirilor din Eparhia Vadului, Feleacului si Clujului; a fost hirotesit apoi și în rangul de arhimandrit.

În urma propunerii Înalt Prea Sfințitului Părinte Arhiepiscop Bartolomeu, din vara anului 1998, a fost numit Episcop-vicar al Eparhiei Clujului și hirotonit întru arhiereu, la 15 august 1998, la Mănăstirea Nicula, de către Prea Fericitul Părinte Patriah Teoctist, Înalt Prea Sfințitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu, Prea Sfințitul Părinte Episcop Andrei al Alba-Iuliei, Prea Sfințitul Părinte Irineu, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

A publicat articole religioase in „Renașterea” Cluj-Napoca”, scrie Mitropolia Clujului.