SCNADAL EUROPEAN. Ombudsmanul UE vs. șeful BCE. Discuții ASCUNSE despre BANII NOȘTRI. Draghi, LUAT LA ÎNTREBĂRI despre apartenența la un GRUP NETRANSPARENT al celor mai puternici BANCHERI ai lumii

SCNADAL EUROPEAN. Ombudsmanul UE vs. șeful BCE. Discuții ASCUNSE despre BANII NOȘTRI. Draghi, LUAT LA ÎNTREBĂRI despre apartenența la un GRUP NETRANSPARENT al celor mai puternici BANCHERI ai lumii

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, va trebui să-i răspundă Ombudsmanului European în legătură cu participarea sa la reuniunile G30, un grup ce reunește cei mai puternici și influenți bancheri ai lumii.

Ombudsmanul European, Emily O'Reilly, i-a solicitat preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, să prezinte clarificări cu privire la legăturile sale şi implicarea BCE în G30, un grup consultativ format din bancheri, legislatori, economişti şi manageri de fonduri, informează Reuters, preluat de Agerpres. Cererea face parte dintr-o investigație deschisă cu privire la discuțiile netransparente din grupul bancherilor.

Cum a pornit investigația

Noua anchetă a fost declanşată de o plângere formulată de un grup de activişti, Corporate Europe Observatory, care acuză că apropierea dintre oficialii BCE şi cei ai G30 este incompatibilă cu rolul de organism de supervizare a sectorului bancar din Zona Euro, asumat de BCE din 2014. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Trebuie precizat că Banca Centrală Europeană a devenit, după criza financiară, organism de reglementare pentru marile bănci europene, eliminând astfel rolul de reglementator și împrumutător de ultimă instanță al băncilor centrale naționale. Mai mult, deciziile de politică monetară ale BCE influențează major întreaga economie europeană și viața de zi cu zi a locuitorilor UE.

Aceasta nu este prima plângere contra relațiilor netransparente și posibilelor legături și interese oculte dintre BCE și organizații ale bancherilor. O plângere similară a fost depusă în 2012, dar Ombudsmanul European de la acea dată a respins-o.

De partea cui „joacă” Draghi? 

Acum, deținătorul poziției de ombudsman (funcție similară cu cea a Avocatului Poporului de la noi - n. red.), Emily O'Reilly, a considerat că noile atribuţii ale BCE în domeniul supervizării bancare impun o nouă investigaţie.

În scrisoarea sa, O'Reilly s-a întrebat dacă apartenenţa lui Draghi la G30 este în interesul public sau poate fi considerată că o chestiune de interes personal având în vedere că la una din reuniuni a fost înlocuit de adjunctul său, Vitor Constancio. 

Emily O'Reilly susţine, în scrisoarea trimisă șefului BCE Mario Draghi, publicată vineri, că reuniunile G30 „nu sunt transparente”. „Atunci când membrii BCE participă la reuniunile organizate de G30 trebuie să respecte normele de transparenţă ale Tratatului. Cu toate acestea, reuniunile G30 nu sunt transparente”.

Emily O'Reilly a solicitat BCE să analizeze posibilitatea publicării agendelor şi a sumarelor reuniunilor G30. Draghi are timp până în luna septembrie să răspundă, în scris, la scrisoarea Ombudsmanului European. 

Ce este G30

Grupul de 30 este, potrivit descrierii oficiale, o organizație ce înceracă să obțină o înțelegere aprofundată a economiei globale și a problemelor financiare și să studieze repercusiunile internaționale ale deciziilor luate în sectorul public și privat. În plus, grupul are o bună cunoaștere a trecutului și o perfectă deschidere pentru a gândi viitorul.

Dar, dacă potrivit autoprezentării pare un grup de înțelepți și cărturari într-ale economiei, lista de membri arată că nu e vorba doar de cunoaștere, ci și de o extraordinară concentrare de putere financiară, atât prin sumele enorme de bani pentru care decid participanții la grup, cât și prin extraordinara putere de decizie cu privire la fluxurile monetare ale celor mai mari, puternice și bogate națiuni.

Pentru că din acest grup puțin cunoscut, cu sediul la Washington, fac parte șefii băncilor centrale din Argentina, Brazilia, Marea Britanie, Canada, China, Franța, Germania, India, Israel, Italia, Japonia, Mexic, Polonia, Singapore, Spania și Elveția, câte doi președinți de la Rezerva Federală (FED, instituția cu rol de bancă centrală din SUA - n. red.), BCE, Comitetul Basel pentru Supraveghere Bacară (cel care emite reglementările bancare cunoscute ca Basel I, II, III - n. red.), Bank for International Settlements, doi economiști-șefi de la FMI și unul de la Banca Mondială.

Suspiciunile

Numai că printre membrii G30 se numără şi preşedinţii mai multor bănci comerciale, precum Jacob A. Frenkel, de la banca americană JPMorgan, precum şi omologul său de la banca elveţiană UBS, Axel Weber. Ambele bănci au divizii în Zona Euro, care potrivit reglementărilor legale sunt supervizate direct de BCE. De aici și îngrijorarea Ombudsmanului European cu privire la statutul de colegi în G30 al lui Draghi cu cei doi și, pe de altă parte, de șef al instituției care îi controlează pe cei doi.

Mario Draghi este membru al G30 încă din 2006, când era guvernator al Băncii centrale a Italiei. De asemenea, vicepreşedinţii BCE, Vitor Constancio şi Sabine Lautenschlaeger, au luat cuvântul la reuniunile G30 iar discurile lor au fost publicate pe pagina de Internet a BCE. 

Un purtător de cuvânt al BCE a anunţat că instituţia cooperează cu Ombudsmanul European, la fel cum a făcut şi la precedenta investigaţie. 

Nu este prima dată când BCE este avertizată pentru comportament ce influențează piețele

Problemele și suspiciunile privind comportamentul inadecvat al reprezentanților BCE nu sunt însă noi. În afară de plângerea din 2012, în urmă cu doi ani un adevărat scandal a izbucnit în urma unui discurs ținut de un oficial al BCE. În mai 2015, Benoit Coeure, membru în comitetul director al BCE, a participat la un eveniment pe bază de invitaţie organizat la Londra, la care au fost prezenți manageri de fonduri, bancheri şi academicieni.

În discursul său, Benoit Coeure a anunţat că BCE îşi va accelera achiziţiile de obligaţiuni în lunile următoare. A doua zi, când discursul a fost făcut public, comentariile lui Benoit Coeure au influenţat semnificativ cursul de schimb al euro şi pieţele de acţiuni. În urma scandalului izbucnit, prima decizie a BCE a fost să nu mai ofere jurnaliștilor, sub embargo (interdicția de a le publica până la o oră stabilită anterior - n. red.), copii ale discursurilor oficialilor săi.

O măsură ciudată, având în vedere că participanții la conferințe, jucători majori pe piața financiară, aflau informațiile la prima mână, chiar de la oficiali BCE, fără a mai avea nevoie de eventuale scurgeri ale documentului înainte de publicare oficială. BCE a publicat ulterior un nou cod de conduită, destinat să îi împiedice pe membrii comitetului executiv să dezvăluie în mod accidental informaţii care pot influenţa piaţa. 

După acest incident, Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, a fost nevoit să le ceară oficialilor BCE să nu se mai întâlnească cu jucătorii de pe piețele financiare înaintea reuniunilor de politică monetară. Ombudsmanul a anunțat că îi va scrie președintelui BCE, Mario Draghi, pentru a-i transmite că oficialii BCE nu ar trebui să ofere unui investitor niciun fel de avantaj competitiv în raport cu rivalii săi printr-o întâlnire înaintea ședințelor în care se stabilește politica BCE, de exemplu înaintea reuniunilor la care se decide dobânda de bază.