Una dintre cele cinci fete-salvamar de pe litoral este venită de peste Prut.
Sezonul se arată liniştit pentru salvamarii din sudul litoralului: n-a fost moarte de om până acum de la Olimp şi până-n Vama Veche, însă destule intervenţii cu resuscitare, vreo 60 la număr. Vara trecută, şase turişti au murit înecaţi. Săptămânile trecute a ajutat şi vremea: „N-au fost mari furtuni, care să-i provoace pe turiştii dornici de senzaţii tari“, explică George Lipoveanu, şeful salvamarilor din sudul litoralului.
Porţiunea este considerată cea mai periculoasă de la noi, pentru că are un relief mai variat decât nordul. Dintre staţiuni, Olimp şi Jupiter au cel mai mare risc, spune Lipoveanu. Cele mai multe probleme sunt cu turiştii care se grăbesc la apă rece de îndată ce au ajuns pe plajă, riscând astfel câte un stop cardiac. „Mai sunt foarte mulţi care nu respectă culorile arborate de salvamari, care depăşesc balizele. Unii iau hidrobicicletele şi, tot pedalând, ajung tocmai la bulgari“, enumeră Lipoveanu. Germanii şi ruşii au salvatorii lor Chiar dacă în general e linişte, Silvian Bogdan, de patru ani salvamar în Jupiter, n-are timp să se plictisească: numai ieri - pe o mare agitată - a scos doi oameni din apă. „Sunt turişti care se aventurează în valuri mari. Tentaţia de a ieşi în larg e mare“, arată Bogdan. Staţiunile din sud sunt supravegheate de 110 salvamari.
Printre ei se află o singură femeie, venită de la Chişinău. Atuul său: ştie limba rusă şi-i face atenţi la avertismente pe turiştii din fosta Uniune Sovietică. Şi turiştii germani au salvatorii lor: la Vama Veche se află o echipă de nemţi, toţi cu brevete de salvamari obţinute acolo. În rest, în Jupiter sunt 12 oameni, iar în celelalte, câte 3-5 sunt tot timpul pe plajă. Pentru a putea îmbrăca şortul roşu, à la Baywatch, au dat examenul organizat de Asociaţia Naţională a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România.
Acum, fiecare câştigă, în medie, câte 800-850 de lei pe lună. În urmă cu două săptămâni, au ameninţat că pun de-o grevă generală, dacă guvernul nu plăteşte firmele care fac acest serviciu. Au renunţat la protest după ce guvernul a scos 3,7 milioane de lei de la buget. „Până acum, au fost probleme cu banii, de doi ani încoace se repetă povestea cu finanţarea de la bugetul de stat. Oamenii sunt debusolaţi, pentru că aud că nu se mai fac finanţări“, mai spune Lipoveanu. „SIRENA“ DE LA CHIŞINĂU Corina îi pune la respect pe ruşii prea îndrăzneţi Are numai 22 de ani, e mereu zâmbitoare şi a venit pe litoral, la Jupiter, de nici două luni, după ce, înainte, nu mai pusese piciorul vreodată în România. Ea este Corina Corjan, din Chişinău, tânăra care, în acest sezon, supraveghează ca salvamar Plaja Centrală din Jupiter. Vorbeşte perfect atât româna, cât şi rusa şi este absolventă a Facultăţii de Turism din Chişinău. Acesta a şi fost unul dintre argumentele pentru care şeful ei, George Lipoveanu, preşedintele „Callatis Club Nautic“, firma de salvamari din sudul litoralului, a mers tocmai la Chişinău pentru a o aduce la Jupiter:
„Vorbisem înainte cu Corina, să vină în practică pe litoral, ca salvamar. Am reuşit astfel să-i fac toate formele legale pentru a munci în România, prin ambasada de la Chişinău“, ne spune George Lipoveanu. Corina este sigură că va reuşi să-i intimideze pe cei care vor nesocoti indicaţiile salvamarilor.
„Cei mai răi, când vine vorba despre disciplină, sunt turiştii ruşi. Nu se compară cu românii. Li se pare că e o dovadă de bărbăţie şi forţă să te avânţi cât mai în larg şi, când încep să-i strig, se prefac că nu mă înţeleg. Atunci când îşi dau seama că vorbesc rusa la fel de bine ca şi ei, par un pic intimidaţi şi vin mai la mal. Dar nu îi «ţine» mult...“, râde Corina.
Înoată la fel de bine ca un sportiv de performanţă, pentru că a făcut cursuri încă de la 5 ani, lucru obişnuit pentru un copil din Chişinău, oraş unde se pune mult accentul pe practicarea sportului de la vârste fragede. Şeful ei este decis să o iniţieze, la centrul său de scafandri, şi în tainele scufundării marine: „O să o fac un adevărat agent GRU“, râde George Lipoveanu.
Corina i-a lăsat în urmă, la Chişinău, pe „mama şi tata, care mor de dorul meu, sper să ajungă şi ei vara asta aici, pe litoral“. La toamnă, tânăra se va întoarce la Chişinău, pentru a-şi începe cursurile de master. Pe Corina o veţi întâlni astfel toată vara, la Jupiter, pe Plaja Centrală. Tot în sudul litoralului, la 2 Mai de data aceasta, mai puteţi întâlni alţi doi tineri, doi salvamari din Germania. „La fel ca şi Corina, cei doi vor să se bucure de o vacanţă la malul mării şi să şi facă ceva bani. Şi aici, în sudul litoralului românesc, au cam tot ce le trebuie ca să-şi petreacă vacanţa“, concluzionează George Lipoveanu. (Cătălin Ionescu)
FETELE SALVAMAR DIN MAMAIA, TACHINATE DE TURIŞTI „Hei, păpuşă, mă înec în nisip, nu vii să mă salvezi?“ Au făcut înot de performanţă, iar acum concurează cot la cot cu băieţii salvamar pentru a-şi trece „în cont“ cât mai multe vieţi salvate. Gabriela C. şi Andreea T., două brăilence care au trecut de probele fizice necesare pentru a fi acceptate ca salvamari, patrulează 12 ore pe zi pe nisipurile fierbinţi din Mamaia.
Au 20, respectiv 21 de ani şi sunt două din cele patru fete salvamar din staţiune. Deşi pantalonii scurţi şi tricourile, uniforma lor de zi cu zi, nu sunt la fel de atrăgătoare ca minusculele costume de baie ale fetelor salvamar din serialul „Baywatch“, Gabriela şi Andreea nu trec neobservate. „Hei, păpuşă, mă înec în nisip, nu vii să mă salvezi?“, este una dintre glumele pe care fetele salvamar le aud zilnic de la bărbaţii de pe plajă, după cum povesteşte Gabriela. „Sunt oameni în vacanţă, puşi pe glume“, spune Gabriela.
Este prima experienţăa ei de acest gen. A aflat de posibilitatea de a lucra pe timpul verii ca salvamar de la colega sa, Andreea, care făcuse asta şi anul trecut. „În primele săptămâni, oamenii îşi dădeau coate şi se mirau că există femei salvamar“, îşi aminteşte Gabriela. Cochete, dar eficiente Chiar dacă este mică de statură şi cochetă, tânăra nu se fereşte să înfrunte „orgoliile“ bărbaţilor care se avântă în larg. „Dacă le atrag atenţia unora că se duc prea departe, în larg, îmi răspund că ştiu să înoate mai bine decât mine“, se amuză fata. Andreea T. este veterană în această activitate. A salvat vieţi şi anul trecut, tot pe plaja din Mamaia. Fetele spun că se înţeleg bine cu colegii lor băieţi şi chiar sunt menajate în zilele ploioase sau la misiuni mai delicate.
Fetele sunt detaşate la posturile de salvamar 4 şi 5, dar nu stau prea mult pe nisip. Ieri, când le-am căutat, erau amândouă plecate cu barca în larg. În total, în Mamaia sunt peste 50 de salvamari, dintre care doar patru fete. Ele au trecut aceleaşi probe fizice ca şi băieţii şi au fost instruite şi pentru acordarea primului ajutor. Un salvamar câştigă aproximativ 40 de lei pe zi. „Ne ajung banii cât să ne distrăm aici, pe litoral. În plus, între noi este o atmosferă frumoasă - mergem la grătare, ieşim seara împreună“, povestesc fetele. (Amalia Derscariu, Mihaela Dincă) 800-850 de lei este câştigul lunar al unui salvamar de pe litoral