Majorarea punctului de pensie cu 40%, începând cu 1 septembrie, va provoca dezechilibre majore la nivelul bugetului public începând de anul acesta și continuând în anii următori, a anunțat Consiliul Fiscal. Aplicarea acestei legi va avea drept consecință un deficit bugetar de 4,6 – 4,8% din PIB în 2020, de peste 6% din PIB în 2021 și de peste 7% din PIB în 2022. Specialiștii instituției conduse de Daniel Dăianu își exprimă îndoiala că Guvernul va reuși să mențină lucrurile sub control și că va atinge ambele obiective pe care și le-a propus.
Potrivit estimărilor din Legea pensiilor, anul viitor va fi nevoie de aproximativ 58 miliarde de lei pentru a acoperi plata pensiilor majorate, iar peste doi ani, în 2022, de alte 81 miliarde de lei.
„În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine”, se arată într-un document publicat de Consiliul Fiscal, intitulat Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020.
Și nu este singurul avertisment pe această temă pe care îl primesc guvernanți, de la specialiști în domeniu. Acestea apar periodic, din ce în ce mai des în ultimul timp, în ciuda asigurărilor pe care ni le dau premierul Ludovic Orban și miniștrii săi cu privire la existența banilor necesari majorărilor programate la 1 septembrie.
Ne puteți urmări și pe Google News
Și Isărescu a tras un semnal de alarmă
Între cei care au atras atenția asupra efectelor dezastruoase ale aplicării legii pensiilor a fost chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În stilul său, neutru, de diplomat, acesta a tras un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care le implică creșterea pensiilor în cuantumul propus de Guvern. În opinia sa, singura soluție aplicabilă este de natură politică, iar nu economică:
„Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi social”.
În urmă cu câteva zile, nici premierul Ludovic Orban nu era sigur 100% că legea pensiilor va intra în vigoare începând cu 1 septembrie: „Repet, banii sunt prevăzuţi, dar totul depinde de cum evoluează economia, dacă reuşim să asigurăm un trend economic solid, o creştere economică consolidată, să relansăm investiţiile, să îmbunătăţim colectarea. Se poate realiza lucrul respectiv, dar, repet, totul depinde de cum evoluează economia, totul depinde ca urmare a economiei, încasările bugetare, şi, mai ales, de perspective. Aici, în momentul în care iei o decizie să creşti un venit, un salariu, o pensie, alocaţii de copii şi alte categorii de venituri, astea sunt cheltuieli care sunt obligatorii după majorare pe toţi anii care vin, nu mai poţi să umbli la cheltuielile respective. Din cauza asta, trebuie să ai extrem de multă precauţie în ceea ce priveşte realizarea, luarea unor astfel de decizii”.
Orban este optimist
Între timp, însă, în ciuda avertismentelor Consiliului Fiscal, premierul a devenit mai optimist, chiar mai mult decât la precedenta declarație, din urmă cu doar câteva zile. Aceeași poziție au adoptat-o vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Recomandările noastre
