Preşedintele Traian Băsescu a participat în această după-amiază la o croazieră pe Dunăre, între Orşova şi Cazanele Dunării, la invitaţia mai multor oameni de afaceri, reprezentaţi de Camera de Comerţ şi Industrie a Austriei, aflaţi într-o misiune economică de cercetare a potenţialului bătrânului fluviu.
Austriecii călătoresc la bordul unei nave de lux, numită Amadeus, între Orşova şi Vidin, timp de patru zile, perioadă în care vor analiza posibilităţile reale de a investi în exploatarea infrastructurii fluviale.
Preşedintele României a declarat că din păcate, România exploatează doar 10 – 12 % din potenţialul de transport oferit de Dunăre, dar că în programele de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii pe care le avem cu UE, sunt alocaţi250 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport fluvial. „Până în 2013 Dunărea va îndeplini toate condiţiile de navigaţie, indiferent de debite, astfel că şi atunci când vom avea perioade secetoase, siguranţa navigaţiei va fi maximă pe Dunăre”, a declarat preşedintele.
De asemenea, Băsescu a spus că România are nu mai puţin de 23 de porturi la Dunăre, dar majoritatea sunt slab utilate din punct de vedere tehnologic. „Din fericire, partea costisitoare a infrastructurii de bază există, investitorii urmând să investească la capitolele evacuare, alimentare şi circulaţie a mărfurilor”, a declarat preşedintele.
Băsescu crede că România este avantajată de faptul că deţine două canale de navigaţie, Dunăre – Marea Neagră şi Dunăre – Midia, ceea ce duce la o scurtare considerabilă a distanţei către Marea Neagră, dar mai este avantajată şi de existenţa portului maritim de la Constanţa. Băsescu a mai afirmat că atât ca preşedinte cât şi ca ministru al transporturilor în 5 guverne a militat pentru a uni ca infrastructură de transport Marea Neagră cu Marea Nordului, sau mai precis portul Constanţa cu Portul Rotherdam. Băsescu a lansat oamenilor de afaceri austrieci şi o provocare legară de transformarea Dunării într-un coridor verde: „Dunărea poate fi o altenativă de transport ecologic care ar degreva şoselele din Serbia, România, Bulgaria şi Austria”.
Recomandările noastre
