Băsescu, Hrebenciuc şi manelistul

Băsescu, Hrebenciuc şi manelistul

Preşedintele Traian Băsescu a spus ieri că forma actuală a votului uninominal îi creează o dilemă: „Dacă în acelaşi colegiu candidează domnul Hrebenciuc şi un manelist, pe cine alege românul?“.

Nici bine n-a ajuns uninominalul girat de parlament pe masa Curţii Constituţionale, că preşedintele Traian Băsescu a dat propriul verdict: legea electorală are hibe, dar este constituţională. Şeful statului a apreciat ieri, într-un interviu la Radio România Actualităţi (RRA), forma actuală a uninominalului ca fiind „măcar o jumătate de pas“ înainte, dar a admis că îl lasă cu o dilemă.

„Ar fi interesant de văzut… Dacă în acelaşi colegiu candidează domnul Hrebenciuc şi un manelist, pe cine alege românul?“, s-a întrebat Băsescu. Dilema preşedintelui nu a apărut însă întâmplător, ci după constatarea că „este imposibil“ ca uninominalul să umple parlamentul de „lăutari şi manelişti“, întrucât „niciodată românii nu vor fi reprezentaţi de oameni care nu-i pot reprezenta“. Deficienţa majoră: jocul redistribuirilor

„Problema fundamentală a acestei legi este că este constituţională. Până când se vor pronunţa judecătorii, vă pot spune că această lege este constituţională. Eu cred că la Curtea Constituţională legea va trece“, s-a arătat Băsescu încrezător. Ca acoperire, a invocat „năravul“ său de politician care are Constituţia „în buzunar şi pe birou“ şi „nu mişcă“ în afara ei. Preşedintele a admis însă că noua lege electorală nu este „ce şi-ar fi dorit“, dar poate însemna „măcar un început“. „Este o formă hibridă între votul de listă şi formula radicală pe care eu am propus-o“, a spus el.

Ne puteți urmări și pe Google News

Are însă o „deficienţă majoră“: „jocul redistribuirilor“. În varianta actuală, doar candidaţii care obţin din primul tur de scrutin 50% plus unu din voturi într-un colegiu vor intra direct în parlament. În caz contrar, mandatele vor fi distribuite după un algoritm. „Va fi frecventă situaţia ca acela care-i pe locul unu nu va intra, ci acela care-i pe locul doi sau trei“, a comentat preşedintele. Băsescu a găsit însă şi avantaje ale legii: apropierea între electorat şi ales, „chiar dacă el a fost pe locul trei sau patru“, şi posibilitatea ca din fiecare judeţ „unul-doi parlamentari să meargă în parlament aleşi cu 50% plus unu“. REPLICĂ

Vadim: judecătorii sunt instrumente politice

Confirmarea previziunilor făcute de preşedintele Băsescu prin hotărârea care urmează să fie luată la Curtea Constituţională ar demonstra că judecătorii nu sunt decât „instrumente politice docile în mâna şefului statului“, susţine liderul PRM Corneliu Vadim Tudor. „În mod logic şi legic, Curtea Constituţională nu are cum să respingă sesizarea, fiind violată Constituţia“, spune el.

Principalele critici ale celor 26 de senatori PRM şi PC care au contestat legea la Curtea Constituţională se referă la posibilitatea ca un câştigător cu peste 50% plus unu într-un colegiu să nu intre totuşi în parlament dacă partidul său nu a depăşit pragul electoral, dar şi la eventualitatea ca după redistribuire un colegiu să dea 2-3 parlamentari, iar un altul niciunul. Un alt punct sensibil ar fi alegerea prin vot uninominal a preşedinţilor consiliilor judeţene. Legea restricţionează parţial chiar dreptul de vot, limitat la exercitarea lui doar în localitatea de domiciliu.