Impozitele din tranzactiile imobiliare vor fi directionate catre bugetul de stat, de unde vor avea alte destinatii.

Incepand cu anul 2008, banii care provin din impozitarea vanzarii unui teren sau a unei proprietati nu vor mai merge la administratia locala pe raza careia s-a facut tranzactia, ci vor fi directionati catre bugetul de stat. Anul trecut, acesti bani au fost distribuiti astfel: 40% la bugetul de stat, 50% la bugetele autoritatilor locale, iar restul de 10% la Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobilara.

Prevederea din Codul Fiscal ii nemultumeste pe primari si ii pune pe ganduri pe analistii economici. „In majoritatea tarilor din UE si in SUA, banii colectati din impozitul pe tranzactiile imobiliare sunt distribuiti, in cote diferite, intre bugetul central si cele locale”, afirma Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. In plus, e o masura neliberala, de recentralizare, mai spun analistii. Daca o parte din bani ar ramane in bugetele municipalitatilor, ar putea fi investiti in infrastructura si ar sustine dezvoltarea zonelor respective.

La randul lui, presedintele executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea, sustine ca aceasta „este o noua masura de carpire a bugetului de stat, deoarece politica fiscala actuala nu aduce suficienti bani”. Mai mult, spune Voinea, private de aceasta resursa, administratiile locale ar putea impune noi taxe, desi exista deja prea multe.

„Unde se duc banii? E o masura netransparenta”

Ca sa justifice modificarile, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) afirma ca, in timp ce veniturile la bugetele locale au crescut cu 39,3% fata de 2006, veniturile la bugetul de stat s-au majorat cu doar 19,45%. Un alt argument: transferurile de la bugetul de stat la cele locale (sume provenite din impozitul pe venit si din TVA) detin o pondere mare in veniturile totale ale bugetelor locale: 79,7%in 2006 si 69,5% in 2007.

Finantistii mai spun ca au dorit sa reduca discrepantele regionale. „Trebuie gasit un echilibru intre dinamica veniturilor la nivelul central si local”, ne-a declarat Daniela Daraban, consilier al ministrului finantelor. Exista o conditie, atrag atentia analistii: banii sa ajunga la localitati, nu sa fie utilizati in alte scopuri. Codul Fiscal in vigoare lasa insa mana libera guvernului, pentru ca nu precizeaza destinatia banilor. „Nu stim unde se duc banii si este o masura netransparenta”, considera Dragos Cabat, care se teme ca, fiind anul alegerilor locale, exista riscul ca banii sa fie folositi in scop electoral. 

Anul ce vine se anunta mai sarac. Dispar jumatate din bugetele unor localitati. Pentru comuna Corbeanca, din apropierea Bucurestiului, anul ce vine se anunta mai sarac cu cateva zeci de milioane. „Anul trecut, aproape jumatate din bugetul comunei Corbeanca, adica 40 de milioane de lei, au provenit din aceste impozite pe tranzactii imobiliare. Din banii astia am asfaltat strazi, am investit in infrastructura, am facut retele de canalizare”, a spus, suparat, primarul comunei, Tudor Dumitru.

„Nu stiu ce se intampla acolo, la centru, de se iau deciziile astea, dar va spun ca noua si altor primarii din tara ne prindeau tare bine banii astia”, a adaugat acesta.

„Este o decizie politica”

Desi nu sunt dependenti de sumele provenite din vanzarea proprietatilor, sefii administratiilor de sector din Bucuresti acuza si ei noua politica de impozitare. „Administratiile publice locale sunt afectate si daca le iei pana si un leu. In strainatate se merge pe o politica de descentralizare, iar la noi este exact invers. Avem tot felul de sarcini si obligatii, cum ar fi scolile, persoanele cu dizabilitati. Iar cand vine vorba despre fonduri, acestea merg la guvern”, s-a enervat primarul sectorului 3, Liviu Negoita.

El a acuzat noul guvern de interese si a pus modificarea Codului Fiscal pe seama comenzilor politice. „Actualul guvern impune o politica preluata de la guvernul PSD. Numai guvern liberal nu e asta. Normal ca acesti bani pot fi folositi pentru orice, inclusiv pentru a acoperi promisiunile legate de marirea pensiilor. Si se stie faptul ca, odata ajunsi la centru, oricine se afla in gratiile puterii primeste bani”, a incheiat Negoita.

Nici primarul Andrei Chiliman, care administreaza sectorul 1, cel mai activ din punctul de vedere al tranzactiilor imobiliare, nu vede cu ochi buni noua modificare. „Prevederea din Codul Fiscal, prin care primariile pierd aceasta sursa de finantare la bugetul local, reprezinta o anomalie si o nedreptate care trebuie urgent corectate de guvern”, a spus acesta, care a mai sugerat ca, prin aceasta decizie, se doreste revenirea la sistemul centralizat, „ceea ce e o greseala”. (Andrei Ciurcanu)

DIN TARA

Comunitati locale, fara resurse TIMIS. Bugetele comunelor- satelit ale Timisoarei sunt cele mai afectate de pierderea cotei din impozitul pe tranzactii imobiliare, pentru ca pe teritoriul lor se construiesc aproape toate cartierele rezidentiale. Primarul comunei Dumbravita, Szilagyi Gheza, spune ca va pierde zece la suta din buget: „N-o sa mai putem face extinderi de retele electrice si de drumuri”, explica el si spune ca va incerca sa acceseze fonduri europene pentru a putea finaliza proiectele blocate.  

Si bugetul Timisoarei va avea de suferit. Conform directorului Directiei Fiscale a Primariei Municipiului Timisoara, Adrian Bodo, impozitul pe tranzactiile imobiliare incasat in 2007 a fost de 14,3 milioane de lei (la un buget total de aproape 600 de milioane de lei). „Speram sa acoperim aceasta gaura cu cresterea incasarilor din cota alocata din impozitele pe venitul din salarii”, a mai adaugat Bodo.

PRAHOVA. Cei mai afectati sunt edilii localitatilor limitrofe Ploiestiului, unde se dezvolta cele mai multe dintre proiectele imobiliare. „Anul trecut, din impozitarea tranzactiilor imobiliare am avut la buget 1,6 milioane de lei, bani pe care i-am cheltuit pentru modernizarea infrastructurii. Daca ne iau aceasta sursa de venit, noi cum ne mai putem dezvolta?”, se intreaba Adrian Dumitru, primarul comunei Blejoi. „Este o masura proasta pentru comuna noastra, care abia acum se dezvolta”, spune Gheorghe Trifon, primarul comunei Gura Vitioarei, tot mai cautata de investitori in agroturism.

„Nu ne mai putem pune problema dezvoltarii”

IASI. Mai mult de jumatate din bugetul comunei Miroslava, cea mai bogata din judet, a provenit, anul trecut, din impozitele pe proprietati. „Cu cele circa 2 milioane de lei am trait pe picioare proprii. Acum nu ne mai putem pune problema unei dezvoltari”, ne-a declarat primarul liberal Vasile Lapusneanu.

„Practic, ne-a terminat. Asta nu mai e autonomie, revenim la sistemul vechi, centralizat. Aceste fonduri le directionam catre salarii la scoala, faceam drumuri, plateam iluminatul public”, sustine si PSD-istul Dumitru Popa, primarul comunei Valea Lupului care, in 2007, a adunat din aceste impozite circa 500.000 de lei, suma aproape egala cu bugetul pe care l-a primit de la stat.

Afectate vor fi si marile orase. „Raportand la bugetul de anul trecut al Primariei Iasi, de 500 de milioane de lei, estimam acum o pierdere de 10 milioane de lei. Acest lucru ne blocheaza multe proiecte, printre care cel al soselei de centura”, ne-a declarat Andrei Trofor, ofiterul de presa al municipalitatii iesene.

CLUJ. Primaria din Jucu, unde se construieste fabrica Nokia, a incasat anul trecut din impozitele pe tranzactiile imobiliare si pe mosteniri suma de 120.000 de lei. „Cu aceasta suma, am asigura iluminatul stradal in toate cele cinci sate ale comunei pentru urmatoarele opt luni”, a spus Aurel Marc, referent financiar al primariei. Pierderea va fi compensata, intr-o oarecare masura, de impozitul pe venitul celor care vor fi angajati la Nokia, adica aproximativ 100.000 de lei in total.

DOLJ. „Pentru 2008, estimaseram ca vom obtine sapte milioane de lei din aceasta sursa”, ne-a declarat directorul Directiei Economice din Primaria Craiova, Nicolae Pascu. „Noi, care suntem exact langa oras, ne bazam foarte mult pe aceste taxe. Pentru bugetele locale, mai ales unde nu avem industrie, conteaza mult”, a spus primarul comunei Bucovat, Constantin Vasile. (Material realizat de Gabriela Zanfir, Malin Bot, Marius Nica, Mihai Soica, Ramona Ursu)