ALARMĂ. Euro şi leul sunt „băncuţele“ preferate pentru a fi contrafăcute de către interlopi, anul trecut un mare număr de bancnote de 200 de euro şi de 100 de lei fiind confiscate de poliţie

Piaţa din România va fi invadată luna aceasta cu bancnote false, în special euro. Situaţia este cauzată de plasările de monedă contrafăcută, efectuate în perioada Crăciunului. Banii au stat ori „la saltea“, ori au circulat nedescoperiţi prin zone îndepărtate ale ţării. Va urma apoi vârful de plasare a falsurilor în perioada Paştelui, cu descoperirea contrafacerilor în lunile aprilie-mai. Potrivit specialiştilor, aceasta este tendinţa după Sărbători, speculată îndeajuns de mult de reţelele de crimă organizată.

Tranzacţiile mari cu bani cash - ţinta falsificatorilor

Bancnotele contrafăcute de euro şi dolari au ca destinaţie finală ţări precum România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria, infractorii speculând apetitul balcanicilor pentru mari tranzacţii cu bani cash, în special cele imobiliare. „Avem şi noi măsluitorii noştri, însă cele mai reuşite valute contrafăcute vin din import, prin reţelele de infractori organizate în celule de acţiune“, a precizat Dan Bîrlă, şeful Oficiului Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă şi a Cecurilor de Călătorie (ONC), din cadrul Poliţiei Capitalei. Pentru a contracara acest efect nedorit, Banca Central Europeană a pregătit acum seria a doua de euro, cu un design diferit, cu renunţarea la anumite elemente de siguranţă şi introducerea altora noi.

Măsuri de acest gen au fost luate şi de Banca Naţională a României (BNR), în momentul în care a introdus pe piaţă bancnotele din polimer (plastic), odată cu denominarea. Leul nu mai este atât de atractiv pentru falsificatorii străini, atât din cauza elementelor de siguranţă, cât şi a valorii relativ mici pentru reţelele de crimă organizată. De aceea, falsurile româneşti apărute pe plastic sau hârtie sunt de proastă calitate. Odată depistaţi, banii falşi sunt trimişi de ONC către BNR, pentru expertizare. Cu buletinul de expertiză emis de BNR se merge mai departe, în justiţie, documentul având calitate juridică.

Cifrele nu mint

La nivelul anului trecut, în România au fost depistate în total 5.212 bancnote contrafăcute, dintre care 2.070 au fost capturate de poliţie, restul de 3.142 fiind bilete de bancă identificate în circulaţie de bănci sau alte instituţii financiar-bancare sau nebancare, anunţă ONC, prin vocea comisarului Dan Bîrlă. Ponderea cea mai mare a contrafacerii autohtone de monedă i-a revenit leului - 48,9%, bancnotele euro fiind pe locul doi, cu 40,9%. Dolarii au fost şi ei falsificaţi şi importaţi, totalul ajungând la 7,2%, în timp ce lira sterlină a fost contrafăcută în procentaj de 2,4%. Restul „băncuţelor“ măsluite nu a contat prea mult, ponderea fiind de de 0,4%.

La nivelul ţărilor membre UE, potrivit ONC, în luna octombrie 2008 au fost confiscate de poliţie 52.000 de bancnote false. Ţările cele mai puternic „infestate“ cu bani contrafăcuţi au fost Franţa, Spania şi Germania.

POLIŢIA ÎN ACŢIUNE

Banii falşi nu-şi aleg plasatorii

Falsurile monetare calitativ-superioare sunt tipărite în Balcani, însă ele trebuie să aibă şi piaţă de desfacere. „Uneori, infractorii îi folosesc drept cărăuşi pe muncitorii emigranţi, care lucrează peste hotare şi care sunt plătiţi cu bani falşi“, a precizat comisarul Dan Bîrlă (foto). Din fericire, acest lucru s-a diminuat datorită gradului mai mare de cunoaştere a monedei euro de către muncitorii români. Apoi, este vorba de plasatorii profesionişti, care acţionează sub forma unor celule independente, formate dintr-un lider şi doi executanţi. Aceştia sunt organizaţi sub formă de piramidă, de cele mai multe ori fiind destul de dificil de ajuns la capii reţelei.

MOTIV DE DISCUŢII

Bancnota de 10 lei a indus în eroare casierii

Anul acesta, în ianuarie, cel puţin două au fost cazurile când unii casieri au catalogat ca fiind false două bancnote de 10 lei, emise în decembrie 2008. „Cei care au depistat noile bancnote şi le-au catalogat eronat ca fiind false ar fi trebuit să fie mai bine informaţi cu privire la circulaţia în paralel a celor două cupiuri de 10 lei şi la caracteristicile noii bancnote“, a declarat Mugur Tolici (foto), director adjunct la Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie din cadrul BNR. „Diferenţele sunt clar observabile“, continuă specialistul BNR. Din fereastra transparentă a noii bancnote lipseşte valoarea de 10 lei, ambutisată. În locul ei au apărut două pensule aurii. De asemenea, s-a renunţat la imprimarea în relief a noilor cupiuri.

EXPERTUL SE PRONUNŢĂ

Trecerea României la euro ar putea fi o problemă

Probabilitatea de a intra în posesia unei bancnote false este extrem de redusă. „Noi avem rata cea mai scăzută de falsuri din Europa. În 2007, la lei aveam 2,23 bancnote false/milionul de cupiuri aflate în circulaţie“, a precizat Răzvan Dumitriu, expert al Direcţiei Emisiune, Tezaur şi Casierie din BNR. Însă, odată cu trecerea României la zona euro, s-ar putea ca reţelele de falsificatori de bani să profite de lipsa de informare a populaţiei în utilizarea noilor însemne monetare şi să încerce să introducă euro falşi pe piaţă. Atunci, riscul de a avea în buzunar bani măsluiţi va fi ceva mai ridicat.

Depistarea falsurilor o face BNR

Experţii în depistarea bancnotelor false nu dau greş. Este şi cazul lui Răzvan Dumitriu. „Pot să-mi dau seama dintr-o privire dacă o bancnotă este falsă sau nu“, spune specialistul BNR. Când ajunge în mâinile experţilor, bancnota este analizată vizual (dimensiuni şi suport) şi apoi calitativ (prezenţa elementelor de siguranţă). Chiar dacă experţii BNR au ochiul format şi îşi dau seama repede când au de-a face cu un fals, ei sunt obligaţi să verifice toate elementele de siguranţă ale unei bancnote. „În urma verificării se întocmeşte un buletin de expertiză pentru poliţie, în care se specifică dacă bancnota este autentică sau nu. Cu buletinul de expertiză se merge mai departe în justiţie, fiind utilizat ca probă, dacă este cazul. Nu ne permitem să dăm greş“, a conchis expertul BNR.

LOVITURĂ

Filiera bulgară

În 2008, o reţea infracţională formată din cetăţeni bulgari a fost implicată în falsificarea şi punerea în circulaţie a unor bancnote de 200 de euro măsluite. În perioada octombrie 2007-aprilie 2008, aceştia au plasat 342 de bancnote de acest tip, ce provin din aceeaşi sursă de contrafacere. Modul de operare consta în plasarea, în special la case de schimb valutar, a uneia sau două bancnote, pentru testarea cunoştinţelor tehnice ale operatoarei şi a felului în care aceasta respecta normele privind operaţiunile de schimb valutar. „Dacă experimentul reuşea, complicii plasatorilor distrăgeau atenţia operatorilor caselor de schimb, în timp ce aceştia schimbau sume cuprinse între 1.000 şi 10.000 de euro“, a precizat comisar Dan Bîrlă.

O VARĂ FIERBINTE Leii din hârtie

Spre sfârşitul anului trecut, în judeţele din vestul ţării au fost identificate în circulaţie foarte multe bancnote contrafăcute de 100 de lei şi de 500 de lei, tipărite pe hârtie. Poliţia a intrat pe fir şi a descoperit mai multe grupări de plasatori. „Au fost operate şi primele arestări, asupra primei grupări reţinute fiind descoperiţi 20.000 de lei contrafăcuţi. Banii au fost cumpăraţi cu doar 4.000 de lei de la falsificatori“, a declarat comisarul Dan Bîrlă. Mergând pe firul cercetării, poliţiştii lau dibuit şi pe liderul grupării. În momentul arestării, acesta a fost prins în flagrant în timp ce contrafăcea bancnote, împreună cu prietena, cu ajutorul unei imprimante multifuncţionale şi a altor dispozitive speciale. S-au ridicat de la domiciliul infractorului 2.567 de bancnote de 100 de lei, aflate în diferite stadii de fabricare.