Curtea Constituţională indică guvernului de unde să aloce banii necesari majorării pensiilor şi a salariilor cadrelor didactice.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu va trebui să majoreze salariile profesorilor şi pensiile fie din rezerva bugetară, fie prin rectificarea bugetară, afirmă judecătorii Curţii Constituţionale.

Magistraţii au inclus această reglementare în motivările deciziilor de constituţionalitate, date în cazul legilor privind majorarea salariilor şi a pensiilor. Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii pentru autorităţi, ceea ce înseamnă că, dacă legile sunt promulgate de preşedintele Băsescu, Tăriceanu nu poate ocoli soluţiile financiare oferite de magistraţi.

Filosofia sursei de finanţare Judecătorii constituţionalişti invocă, în ambele materiale, o decizie mai veche, potrivit căreia „majorarea unor cheltuieli se finanţează fie prin suplimentarea alocaţiilor bugetare din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului, fie prin rectificare bugetară, pentru anul bugetar în curs, iar pentru anul următor, se înscriu în buget anual“.

Magistraţii Curţii Constituţionale au dat acest răspuns după ce guvernul reclamase faptul că, în nici una din legi, nu sunt prevăzute sursele de finanţare. Totuşi, acest argument nu i-a impresionat pe judecători, care au preferat un răspuns de natură filosofică. „Stabilirea sursei de finanţare şi insuficienţa resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite“, este concluzia Curţii Constituţionale.

De altfel, judecătorii continuă în acelaşi registru: „Dacă s-ar reţine că lipsa precizării exprese a sursei de finanţare presupune, implicit, inexistenţ a sursei de finanţare, aceasta ar echivala cu o prezumţie fără suport constituţional, ceea ce este inadmisibil“.

Adomniţei, un atu important

În cazul legii privind salariile profesorilor, unul dintre argumente este acela că parlamentul a adoptat o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă a guvernului, act normativ adoptat în baza unei legi de abilitare.

Astfel, magistraţii consideră că faptul că executivul nu a susţinut adoptarea amendamentelor la proiectul de lege criticat nu este un motiv de neconstituţionalitate. În motivare este invocat şi votul în favoarea legii dat de ministrul Adomniţei.

Judecătorii observă că „în cursul dezbaterii parlamentare din data de 30 septembrie, reprezentantul guvernului, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, nu s-a opus adoptării, cu amendamente, a proiectului de lege“.

ARGUMENTE Preocupare pentru protecţia socială Pe lângă elementele comune cu legea profesorilor, judecătorii au găsit şi motive în plus pentru a declara constituţională legea prin care pensiile se majorează suplimentar de la 1 ianuarie. „Aceasta reprezintă o măsură de politică legislativă în domeniul protecţiei sociale a pensionarilor şi a persoanelor asigurate, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupe superioare de muncă ori în condiţii speciale sau deosebite“, susţin judecătorii Curţii. De asemenea, magistraţii arată că reglementarea criticată nu instituie discriminări sau privilegii, ci se „justifică în mod obiectiv şi rezonabil, pentru motive de protecţie socială“.

Grup de lucru pentru legea salariilor bugetarilor

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi liderii partidelor parlamentare, mai puţin PDL, au convenit ieri asupra înfiinţă rii unui grup de lucru, care să redacteze o lege de salarizare a bugetarilor.

Totuşi, chiar Tăriceanu a recunoscut, ieri, că „elaborarea unui asemenea document nu se poate realiza în două săptămâni şi nici măcar într-o lună şi jumătate, cât mai este până la alegeri“. În aceste condiţii, acţiunea de ieri are mai degrabă un rol de imagine: Tăriceanu vrea să împartă răspunderea şi cu restul partidelor. Şi aceasta pentru că legea este una delicată, prin care se vor stabili, de exemplu, raporturile dintre salariile diferitelor categorii de bugetari.

Înţepături Tăriceanu - PDL

Premierul i-a criticat pe democratliberali pentru că nu au acceptat să se ralieze demersului său şi a susţinut că reprezentanţii PDL ar fi dat dovadă de „lipsă de responsabilitate“ faţă de partenerii sociali. Replica a venit însă, în cursul după-amiezii, de la prim-vicepreşedintele PDL, Adriean Videanu. El a susţinut că democraţii au elaborat, încă din anul 2006, legea sistemului unic de salarizare a bugetarilor, dar premierul propune şezători „pe timp de furtună“.

La întâlnirea de ieri, Tăriceanu a jucat în continuare rolul politicianului responsabil. El a ţinut să le spună liderilor partidelor parlamentare că majorarea salariilor, la nivelul decis de parlament, nu e sustenabilă şi va genera o criză economică majoră. El a spus că nu vrea să angajeze măsuri pentru viitorul executiv şi îi „deplânge“ pe cei care vor guverna în condiţiile unor majorări salariale exagerate.