Miercuri, 28 iunie, are loc proba la alegere a profilului și specializării în cadrul examenului național de Bacalaureat. Astăzi, unii absolvenți de clasa a XII-a susțin proba de Logică, argumentare și comunicare la Bacalaureat.

Liceenii care au terminat clasa a XII-a susțin, azi, o nouă probă la BAC. În funcție de profilul și specializarea pe care au terminat-o, elevii absolvenți au la alegere una din cele zece discipline disponibile: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Sociologie și Psihologie, potrivit Calendarului de Bacalaureat 2023.

Subiectele și baremele vor fi publicate pe edu.ro, începând cu ora 15.00, dar vor fi publicate și pe site-ul nostru, evz.ro. Această proba a Bacalaureatului prezintă avantajul predictibilității și are un grad redus de subiectivitate, astfel că elevii au posibilitatea de a-și anticipa rezultatul la examen.  

Logica presupune, pe lângă abilitățile de gândire și concentrare, atenția, grija la detalii și la corectitudinea expresiei lingvistice, iar profesorul Florin George Popovici a conturat mai multe sfaturi pentru cei care dau astăzi examenul.

Subiectul I al probei de Logică și argumentare la BAC

Elevii vor avea de rezolvat zece exerciții tip grilă și le este recomandat să citească și să analizeze cu atenție fiecare item și fiecare variantă de răspuns propusă, acordând o atenție deosebită grilelor care pot conține formulări înșelătoare.

Dacă un enunț al unui item prezintă dificultăți de înțelegere, lucru care nu ar trebui să se întâmple în mod obișnuit, elevilor le este sugerat să treacă mai departe și să revină asupra acelui item mai târziu.

„În privința subiectului I B, acolo unde elevii trebuie să realizeze o diagramă Euler pe baza unei descrieri a raporturilor dintre termeni, recomand ca atenția să fie sporită mai ales la formulările alternative sau descrierile cu același înțeles.

De pildă, raportul de ordonare poate fi exprimat în două moduri: fie cu ajutorul cuvintelor gen și specie, fie sub forma unor enunțuri de tipul „termenul … este supraordonat termenului…”, ceea ce înseamnă că primul termen este gen sau îl include pe al doilea. La fel, expresia „termenul … este subordonat termenului …” trebuie înțeleasă și tradusă corect prin aceea că primul termen este specie sau este inclus în cel de-al doilea termen. Confuzia dintre gen și specie poate duce la pierderea punctajului alocat diagramei (nu se acordă punctaj parțial!)”, a explicat profesorul.

„De asemenea, recomand atenție sporită la formulările ce înlocuiesc expresia „termenul … este în raport de contradicție cu termenul …” sau „termenul … este în raport de contrarietate cu termenul …” cu expresii de tipul „termenul … este contradictoriu față de termenul … epuizând împreună universul de discurs” (contradicție) sau „termenul … este contrar termenului …” (contrarietate).

Un aspect pe care l-am observat, de-a lungul timpului, este frecvența greșelii făcute la unele dintre propozițiile de la subiectul I B.2, unde în loc să se aleagă răspunsul A (adevărat) pentru propoziția „Unii … nu sunt …” (despre doi termeni aflați în raport de opoziție, indiferent dacă este vorba despre contradicție sau contrarietate), elevii aleg, în mod nejustificat, răspunsul F (fals).

Reamintesc regula care spune că ceea ce este adevărat despre toți se transferă, prin subalternare, la unii”, a mai adăugat acesta.

Subiectul II al probei de Logică și argumentare la BAC

Profesorul mai punctează că dincolo de raporturile corespunzătoare pătratului logic, menționate în cerința de la punctul A, elevii trebuie să acorde importanță în realizarea conversiunilor și obversiunilor corecte la punctul B, mai ales atunci când redactează propozițiile în limbaj natural.

Se sugerează specificarea tipurilor de limbaj utilizate: limbajul formal (utilizarea schemelor de inferență complete) și limbajul natural (exprimarea propozițiilor ca conversă și obversă).

Un aspect în care, de obicei, se pierde punctaj este inferența deductivă prin obversiune, în special în situațiile în care al doilea termen al propozițiilor redactate în limbaj natural și destinate a fi transformate în obverse conține cuvinte al căror antonim (echivalentul negației logice) este dificil și/sau neclar de stabilit, fiind necesară utilizarea expresiei salvatoare „non-...”.

„La cerința de la punctul C, reamintesc, cu riscul de a spune o banalitate pentru cei pregătiți, că șirul de transformări propoziționale se realizează întotdeauna plecând de la finalul enumerării de tipul „obversa conversei contradictoriei etc. propoziției …”.

La acest subiect, când ajungem în etapa transformărilor și ne confruntăm cu o propoziție care trebuie convertită într-o obversă (obversa conversei), elevii trebuie să acorde o atenție deosebită plasării negației. Negația trebuie atribuită celui de-al doilea termen, în acest caz termenul S (care îndeplinește rolul de predicat în conversă).

În ceea ce privește subiectul II D, care implică analiza a două argumente (atribuite elevului X și elevului Y) și traducerea lor în limbaj formal, se recomandă elevilor să identifice cu precizie indicatorii logici: indicatorul logic al concluziei (cum ar fi „atunci”, „deci”, „rezultă că”, „este adevărat/clar că...”) și indicatorul logic al premisei (precum „dacă”, „în măsura în care”, „deoarece”, „pe baza faptului că...”).

Pentru a traduce cele două texte din limbajul natural în limbajul formal (utilizând schemele de inferență), este necesar să se stabilească corect rolul propozițiilor din argumente și să se scrie corect formulele pentru cele două raționamente.

„Traducerea textelor celor doi elevi, X și Y, în limbaj formal presupune ca, după stabilirea concluziei, să începem prin a transcrie mai întâi formula premisei, urmată, cum e și firesc, de formula concluziei. Este de ajutor să stabilim pe foaia cu cerințe, prin subliniere, termenii cu rol de subiect și predicat logic din premise pentru a vedea, ulterior, ce se întâmplă cu aceștia în concluzie (dacă își modifică locul sau rămân pe aceeași poziție, dacă primesc sau nu negație…)”, mai explică profesorul Florin Popovici.

Subiectul III de la proba de Logică și argumentare la BAC

În ceea ce privește cerința prezentă la punctul A 1, în care se cere construirea unui argument de tip silogistic în limbajul natural, plecând de la una dintre cele două scheme de inferență, profesorul recomandă ca formulările celor două premise și a concluziei să fie cât mai apropiate de adevăr, chiar dacă silogismul ales poate fi nevalid. Elevii pot alege orice silogism pentru a-l construi în limbajul natural.

Pentru verificarea validității silogismelor utilizând diagramele Venn (cerința A 2), este deosebit de importantă reprezentarea corectă a celor două diagrame și, desigur, precizarea deciziei la care s-a ajuns.

„Atenție la silogismele cu două premise universale și o concluzie particulară (i sau o)! În astfel de cazuri, recomand să se adreseze, după reprezentarea celor două premise, două întrebări: există un termen cu trei zone hașurate și o zonă liberă? Iar dacă răspunsul este afirmativ, formulăm a doua întrebare: adăugând un însemn „x” în zona liberă (singura rămasă), devine posibilă/rezultă concluzia? Dacă răspunsul este da, adăugăm însemnul „x” și decidem că silogismul este valid”.

Pentru subiectul III C, este deosebit de important să se citească cu atenție argumentul silogistic dat în limbajul natural și să se stabilească corect concluzia. Aceasta poate fi situată fie pe primul loc în argument, fie pe locul al doilea, sau, conform formei standard, poate fi așezată pe ultimul loc, caz în care premisele pot fi inversate.

După se identifică concluzia, termenul minor (S) și termenul major (P) sunt deja cunoscuți. În propozițiile rămase, care au rol de premise, trebuie să identificăm termenul mediu (M), care se repetă.

Pe o schemă de inferență standard, într-o schiță preliminară, ordonăm cele trei propoziții (premisa majoră și premisa minoră, urmate de concluzie), apoi notăm fiecare termen dacă este distribuit (+) sau nedistribuit (-). După ce am parcurs acești pași prealabili, putem trece la lecturarea celor patru propoziții și la stabilirea răspunsului corect (adevărat/fals).

Referitor la subiectul III D, este de menționat că, în afară de faptul că necesită cunoașterea regulilor de corectitudine în definire, este, probabil, singurul item din probele de bacalaureat în care elevilor li se cere să identifice o eroare comisă și, mai important, să comită intenționat o eroare. „Cerința îl pune în fața provocării de a gândi o regulă și de a formula o definiție care să încalce respectiva regulă a corectitudinii în definire”, a mai argumentat profesorul Florin Popovici pentru edupedu.ro.