O profesoară a oferit o serie de sfaturi pentru elevii care vor da proba de Limba română de la Bacalaureat. Ea a explicat cum pot candidații să evite parlele și cum pot să obțină un punctaj cât mai mare.

Profesoara Genoveva Cerchez a declarat că elevii care vor da proba de Limba română de la Bacalaureat trebuie să respecte numărul minim de cuvinte precizat în fiecare cerință, pentru a primi punctajul pentru redactare. Ea a mai spus că nu este bine să depășească prea mult numărul de cuvinte.

„La cerinţele care specifică numărul minim de cuvinte, e obligatoriu să îl respecţi, pentru a primi punctajul pentru redactare. Poţi să depăşeşti puţin numărul minim, dar să nu exagerezi. La întrebările la care trebuie să ai minimum 30-50 de cuvinte (adică aproximativ 3-5 rânduri – dar să le numeri!) e bine să nu depăşeşti 10 rânduri. Iar la eseul de la subiectul al III-lea, nu se supără nimeni dacă scrii 3 – 4 pagini, nu doar 1,5 – 2 pagini. Evident, cu condiţia ca ceea ce scrii să aibă substanţă nu doar să scrii ca să umpli paginile.

Răspunde în enunţuri, cu subiect şi predicat. Dacă răspunzi folosind doar cuvintele din text, vei arăta că ştii unde se găseşte răspunsul cerut, nu şi că ai înțeles acest răspuns. Dă citat din text doar când ţi se solicită să transcrii o secvenţă din text. De câte ori citezi o sintagmă sau un enunţ din text, pune citatul între ghilimele! Atenţie, la întrebarea 5, dacă răspunsul tău e alcătuit doar dintr-un citat, nu vei obţine punctaj prea mare”, a spus profesoara.

Profesoara a mai spus că este bine ca elevii să se asigure că știu bine sensul cuvintelor și că nu vor scrie perle, care i-ar putea trage în jos.

„E minunat să ai un vocabular cât mai dezvoltat, să ştii cât mai multe şi să inserezi în text aceste cuvinte, informaţii şi legături care îţi personalizează stilul, dar să fii sigur(ă) că ştii bine sensul cuvintelor mai deosebite pe care le foloseşti. Altfel, poţi să dai naştere unor „perle” şi să pari că ai învăţat mecanic nişte fraze”, mai scrie în ghid.

Sfaturi pentru elevii

Profesoara i-a mai sfătuit pe elevi să citească textele cu atenție, să fie atenți la logică, să respecte numărul de cuvinte, să învețe poeziile și să țină cont de structură textului.

„Bacalaureat. 10 sfaturi de urmat pentru examenul scris la limba şi literatura română:

1. Citeşte cu atenţie textul suport înainte de a răspunde la întrebări!

Dacă vei citi mai întâi întrebările şi apoi vei căuta în text răspunsurile, poţi greşi prin scoatere din context. Ai grijă că întrebările de la bac nu îţi cer DOAR să identifici anumite informaţii în text. Trebuie să înţelegi nuanţele, să le explici, să reformulezi.

2. Când răspunzi la întrebări, formulează în enunţuri, cu propriile cuvinte.

Răspunde în enunţuri, cu subiect şi predicat. Dacă răspunzi folosind doar cuvintele din text, vei arăta că ştii unde se găseşte răspunsul cerut, nu şi că ai înțeles acest răspuns. Dă citat din text DOAR când ţi se solicită să transcrii o secvenţă din text. De câte ori citezi o sintagmă sau un enunţ din text, pune citatul între ghilimele! Atenţie, la întrebarea 5, dacă răspunsul tău e alcătuit doar dintr-un citat, nu vei obţine punctaj prea mare.

3. Atenţie la sintaxă! Şi la logică!

Atunci când preiei o parte prea mare din întrebare în propriul răspuns, sunt şanse să pierzi acordul dintre subiect şi predicat şi chiar logica. Sensul din text al expresiei … înseamnă/ are sensul … nu este o formulare corectă, pentru că nu sensul (înţelesul) înseamnă ceva, ci expresia înseamnă ceva.

Mai bine începe cu: Expresia…/ Secvenţa… înseamnă ….

În textul argumentativ, atenţie la formulările cu caracter general! Unii folosesc persoana a II-a singular (Când eşti într-o astfel de situaţie…), alţii persoana I plural (Când suntem într-o astfel de situaţie…). Cel mai supărător e atunci când treci de la o persoană la alta în acelaşi text argumentativ. Cel mai bine e să foloseşti persoana a III-a cu caracter generic: Când este cineva într-o astfel de situaţie/ Oamenii care sunt într-o astfel de situaţie…

4. Respectă numărul minim de cuvinte!

La cerinţele care specifică numărul minim de cuvinte, e obligatoriu să îl respecţi, pentru a primi punctajul pentru redactare. Poţi să depăşeşti puţin numărul minim, dar să nu exagerezi. La întrebările la care trebuie să ai minimum 30-50 de cuvinte (adică aproximativ 3-5 rânduri – dar să le numeri!) e bine să nu depăşeşti 10 rânduri. Iar la eseul de la subiectul al III-lea, nu se supără nimeni dacă scrii 3 – 4 pagini, nu doar 1,5 – 2 pagini. Evident, cu condiţia ca ceea ce scrii să aibă substanţă nu doar să scrii ca să umpli paginile.

5. Trimiterea la textul suport nu este argument, ci exemplu!

Atenţie! O formulare de felul acesta: În al doilea rând, aşa cum reiese şi din textul suport,… cel mai probabil va continua cu un exemplu din text, şi nu cu o afirmaţie generală, care urmează să fie susţinută/dovedită. Acest lucru va fi depunctat.

Formularea argumentului trebuie să fie o afirmaţie cu caracter general: În al doilea rând, oamenii … . Această afirmaţie va fi apoi explicată şi susţinută cu trimitere la text. Atenţie! Şi trimiterea la text e bine să o formulezi cu propriile cuvinte, nu cu un citat! În felul acesta exemplul va fi mai convingător şi tu vei da dovadă că ai înţeles bine textul suport.

6. Tot ce menţionezi la subiectul al II-lea trebuie ilustrat cu trimiteri la text.

Dacă, de exemplu, menţionezi că rolul indicaţiilor scenice este de a contura timpul şi spaţiul prin descrierea decorului, precizează unde şi când se petrece acţiunea în secvenţa analizată.

7. La subiectul III, urmăreşte în eseu o anumită structură, pe care poţi să ţi-o notezi pe ciornă.

De exemplu, când scrii un eseu despre un text epic, trebuie să ai cel puţin câte un paragraf (alineat) pentru fiecare dintre următoarele aspecte:

Introducere (prezentarea curentului, prezentarea textului analizat)

Temă şi titlu Structură şi compoziţie Timp şi spaţiu Acţiune şi conflicte Personaje Discurs narativ Încheiere

Dacă ai mai multe alineate la Acţiune, la Timp şi spaţiu sau la Personaje, nu e nicio supărare, dimpotrivă, chiar!

8. Fii sigur că ştii exact sensul tuturor cuvintelor pe care le foloseşti!

E minunat să ai un vocabular cât mai dezvoltat, să ştii cât mai multe şi să inserezi în text aceste cuvinte, informaţii şi legături care îţi personalizează stilul, dar să fii sigur(ă) că ştii bine sensul cuvintelor mai deosebite pe care le foloseşti. Altfel, poţi să dai naştere unor „perle” şi să pari că ai învăţat mecanic nişte fraze.

9. Fă-ţi propriile scheme după care înveţi pentru subiectul III!

Dacă nu ştii cum să înveţi pentru subiectul III, încearcă una dintre următoarele sugestii:

a. Citeşte rezumatele, notiţele de la clasă, eseurile pe care le-ai făcut sau cele pe care le consideri bune din auxiliare, şi fă-ţi scheme! În dreptul alineatului despre timp şi spaţiu, de pildă, scrie-ţi pe scurt câteva idei secundare. La fel, în dreptul fiecărui alineat. Scriind şi subliniind, vei învăţa fără dificultate.

b. Vorbeşte cu un coleg/ o colegă. Asiguraţi-vă că treceţi în revistă toate ideile principale şi secundare pe care nu vreţi să le uitaţi.

c. Citeşte tot ce poţi pe un subiect, apoi închide toate materialele şi sursele şi scrie un eseu pentru subiectul III ca şi cum ai fi la bac. Dă cuiva să citească după ce termini (un coleg, un profesor) şi cere feedback.

10. Învaţă poeziile!

Dacă îţi dă poezie la bac, nu uita! Poezia e făcută pentru toţi oamenii, nu numai pentru scriitori şi olimpici la română. Dacă o să memorezi şi o să scrii poezia pe ciornă, va fi imposibil să nu ştii să spui câte ceva – în caz că vrei să adopţi o atitudine de avarie. Iar dacă ştii deja multe despre cum se analizează o poezie, poţi să îţi susţii ideile cu expresii şi secvenţe din text”, mai sfătuiește cadrul didactic.

Ea continuă cu un exemplu, anume schema pentru poemul „Luceafărul”:

„Cum să înveţi Luceafărul? Bine, dacă ţi se pare prea lung, poţi să ţii minte structura şi compoziţia, cam aşa:

Tabloul I – povestea de dragoste imposibilă dintre fata de împărat şi Luceafăr

Portretul fetei de împărat Cadrul romantic Îndrăgostirea Întâlnirea fetei de împărat cu Luceafărul, pe tărâmul visului Invocarea Luceafărului Întruparea Luceafărului în ipostaza angelică Invocarea Luceafărului Întruparea Luceafărului în ipostaza demonică

Tabloul II – povestea de dragoste dintre cei doi muritori: Cătălin şi Cătălina

Portretul lui Cătălin Chemarea şi scenariul de iubire imaginat de Cătălin Răspunsul Cătălinei

Tabloul III – întâlnirea lui Hyperion cu Demiurgul

Călătoria cosmică până la începuturile lumii (pastelul cosmic) Dialogul celor doi (antiteza muritori – oameni de geniu)

Tabloul IV – idila celor doi îndrăgostiţi, vegheaţi de Luceafăr

Pastelul terestru Scena de iubire a celor doi tineri Invocarea Luceafărului Răspunsul sceptic al Luceafărului”, a spus aceasta, potrivit Edupedu.