Este pentru prima dată de la reluarea ostilităților în această regiune separatistă când Baku recunoaște că a lovit teritoriul Armeniei.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat, miercuri, că a lovit două locuri de lansare a rachetelor din Armenia, despre care a spus că au fost folosite pentru a viza zonele civile din conflictul din Nagorno-Karabah.
Ministerul Apărării din Armenia a confirmat că zone de pe teritoriul său au fost atinse, în timp ce a negat că organizat lovituri împotriva Azerbaidjanului.
Ministerul armean a afirmat că de acum își rezervă dreptul de a viza ținte militare în Azerbaidjan.
Este pentru prima dată de la reluarea ostilităților în această regiune separatistă când Baku recunoaște că a lovit teritoriul Armeniei.
Baku susține că forțele sale armate au observat, în timpul nopții de marți spre miercuri, pe teritoriul armean, desfășurarea sistemelor de lansare a rachetelor gata de utilizare într-o zonă în apropierea regiunii separatiste Nagorno-Karabah și le-a distrus deoarece erau destinate să vizeze zonele civile din Azerbaidjan.
Purtătoarea de cuvânt al Ministerului Apărării din Armenia, Shushan Stepanian, a confirmat loviturile pe teritoriul său, dar a negat orice intenție de a viza zonele civile din Azerbaidjan.
„Atacul a fost efectuat doar pe simpla ipoteză că echipamentul în cauză urma să lovească zone civile din Azerbaidjan. Este de la sine înțeles că această afirmație este nefondată”, a spus ea pe Twitter.
„Nici o rachetă, obuz sau proiectil nu au fost trase în direcția Azerbaidjanului”, a adăugat ea. Drept răspuns, armata armeană „își rezervă acum dreptul de a viza orice instalație militară și orice mișcare de luptă de pe teritoriul Azerbaidjanului”.
Armistițiul rus a eșuat
Trupele azere și luptătorii separatisti, aceștia din urmă susținuți de Erevan, luptă de la sfârșitul lunii septembrie în Nagorno Karabah.
Reluarea ostilităților a provocat oficial moartea a peste 600 de persoane, dar numărul real ar putea fi mult mai mare.
Un armistițiu negociat sub egida Rusiei ar fi trebuit să intre în vigoare sâmbătă la prânz pentru a permite cel puțin un schimb de prizonieri și corpuri neînsuflețite, dar nu a fost niciodată respectat.
Nagorno Karabah, un teritoriu populat în principal de armeni, s-a separat de Azerbaidjan, situație care a antrenat un război care a provocat 30.000 de victime în anii 1990.
Baku acuză Armenia că i-a ocupat teritoriul, iar ciocnirile armate sunt regulate. Dar ostilitățile în curs sunt cele mai grave din 1994. După aproape 30 de ani de impas diplomatic, președintele azer Ilham Alïev a promis că va recâștiga controlul asupra acestui teritoriu cu forța, dacă este necesar.