În declarația de inculpat dată în primă instanță, la 2 noiembrie 2018, avocatul Robert Roşu a prezentat numeroase argumente pentru care credea va fi achitat în dosarul Ferma Băneasa.

Avocatul Robert Roșu: „Prezența petentului, asistat de avocat, era o obligație a instituției”

De aceea, resping categoric acuzația că aș fi fost prezent pentru a influența prin argumentele mele, sau ale clientului meu, membrii consiliului de administrație și că nu aveam ce să caut la această întâlnire.

Amintesc aici și art. 38 alin 2 din legea care arată că instituția publică săvârșește o contravenție sancționată cu o amendă până la 5 000 de lei dacă nu îl invită pe petent să îi asculte punctul de vedere, așa încât prezența petentului, asistat de avocat, era o obligație a instituției.

La consiliul de administrație din 21.09.2008, am avut de asemenea o unică intervenție verbală, după ce mi-am consultat telefonic clientul, domnul O solicitând ca anumite experimente care se aflau în desfășurare potrivit activității curente a ICDPP să fie finalizate.

Clientul a fost de acord, în măsura în care decizia era favorabilă, să lase aceste experimente să fie finalizate. Și acest lucru este consemnat în procesul-verbal.

Aceasta este analiza mea în legătură cu situația de fapt și în legătură cu evenimentele pe care eu le-am cunoscut.

„Ca avocat, mi-am exercitat profesia în mod liber”

Ca avocat, alături de foarte mulți colegi, mi-am exercitat profesia în mod liber, independent potrivit priceperii mele profesionale și conștiinței mele profesionale. Nu am săvârșit nicio infracțiune.

Nu am să îmi schimb această poziție niciodată. Eu am avut obligația și dreptul de a proteja clientul, obligația și dreptul de a expune punctul său de vedere juridic, de a-i proteja interesele legitime, de a folosi strategii, argumente pentru a prezenta într-o modalitate coerentă drepturile sale potrivit interpretărilor pe care le-am dat dreptului pozitiv.

Eu sunt obligat prin lege să supun dreptul pozitiv și jurisprudența unei critici radicale, fiind cunoscut faptul că uneori instanțele de judecată și chiar Curtea Constituțională, în practica lor suferă revirimente jurisprudențiale, iar acest lucru de multe ori se întâmplă la insistențele avocatului de a așterne pe masa judecătorului adevărul.

Aspectele de natură deontologică care mi se impută în primul rând vizează relația avocat-client și implicit ele sunt deduse competenței de judecată a baroului din care fac parte. Nu am încălcat nicio normă statutară, legală sau deontologică și nu orice încălcare deontologică atrage răspundere penală, existând răspunderi disciplinare, administrative ș.a. Nu am fost niciodată parte a unei cercetări disciplinare, nu mai spun de altă natură.

„Avocatul are obligația să își apere clientul în mod zelos”

Independența avocatului și a argumentației sale sunt condiții necesare pentru exercitarea dreptului la apărare al clientului și un control ex post factum din partea oricărei autorități nu poate avea decât efecte de descurajare a modului în care avocații își desfășoară profesia.

Acestea sunt și concluziile multor hotărâri de la CEDO unde se spune inclusiv că avocatul are obligația să își apere clientul în mod zelos (Radobuljac contra Croației) și, de asemenea, că argumentele avocatului nu trebuie supuse unui astfel de control critic atât timp cât ele nu sunt ofensatoare și au legătură cu cauza. (În acest sens, Nikula vs Finlanda)”, a scris avocatul Robert Roşu în declaraţia de inculpat publicată în exclusivitate de qmagazine.ro.

Mişcarea naţională #alăturideRobert

După ce avocatul Robert Roşu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Fermei Regale Băneasa, avocaţii au reacţionat prin proteste.

Decizia defintivă fusese pronunţată la 17 decembrie 2020, de un complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție format din Florentina Dragomir, Ioana Ilie și Ionuț Matei.

La 18 mai 2016, Prințul Paul-Philippe al României şi alte persoane acuzate în acest dosar au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a Pădurii Snagov.

Acuzaţiile vizau faptul că în perioada 2006-2013, prin diferite forme de participare, ei au vizat obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate de Prinţul Paul.

Procurorii au respins mai multe hotârâri

La fond și în căile de atac, mai mulți judecători au validat retrocedarea către Prințul Paul a bunurilor care i se cuveneau. Totuşi, procurorii DNA au apreciat că hotărârile pronunțate de judecători ai instanțelor civile nu sunt bune.

În acest context, doi dintre judecători au și fost chemați la DNA şi la câţiva ani de la pronunțarea propriei decizii au ajuns să aibă dubii. Este inexplicabil cum ei au ajuns să declare că poate „n-ar mai da aceeași sentință” dacă dosarele s-ar fi judecat în prezent.

Sursa citată notează că unul dintre judecători a răspuns: „Sunt și eu om!” Fusese întrebat de un avocat de ce și-a schimbat opinia. Deci mai mult om şi mai puţin judecător… Şi bizar, şi inexplicabil.

În iunie 2019, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat pe Remus Truică la 4 ani de închisoare. Paul-Philippe al României și Nela Păvăloiu au primit 3 ani de închisoare cu suspendare.

S.C. RECIPLIA S.R.L. a primit 200.000 lei amendă penală, iar alți 19 inculpați din dosar au fost achitaţi. Este vorba despre oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein, Benny Steinmetz, Moshe Agavi, jurnalistul Dan Andronic, avocații Robert Roșu și Corina Teodora Dicu, Marius Andrei Marcovici, administrator al unei firme şi fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Lucian Mateescu, dar și Theodor Chiriac, Gheorghiță Dragomira, Gheorghe Sin, Ioan Stoian, Apostol Mușat, Niculae Dima, Nicolae Jecu, Caterina Popa, Gheorghe Olteanu, Valentin Delcea şi Marin Gostin.

Curtea de Apel Braşov: „Fapta nu există!”

Curtea de Apel Brașov a stabilit în cazul avocatului Robert Roșu că „fapta nu există”. „Fapta nu e prevăzută de legea penală” pentru alte acuzații.

După condamnarea avocatului Robert Roşu, o indignare fără precedent a fost resimţită de lumea justiției și de societatea din România. Sursa citată subliniată că avocatul Robert Roşu a fost condamnat „pentru realizarea unor activități specifice profesiei de avocat”.

„Imediat după pronunțarea hotărârii  de către celebrul complet negru de la ÎCCJ, format din Florentina Dragomir, Ioana Ilie și Ionuț Matei, s-a stârnit un val uriaș de revoltă și solidaritate cu avocatul Roșu, atât pe rețelele de socializare, cât și în rândul avocaților care au organizat proteste în toată țara sub sloganul #alăturideRobert”, se mai arată pe qmagazine.ro.

Reacţii de la 20 de barouri din România

Au reacţionat Uniunea Națională a Barourilor din România, dar și alte peste 20 de barouri din țară. Au fost comunicate de presă şi proteste faţă de „acest abuz fără precedent”.

Concluzia celor care s-au simţit intrigaţi de condamnarea lui Robert Roşu a fost că „un avocat nu poate fi identificat niciodată cu clientul său și că realizarea unor activități profesionale în numele și pe seama unui client, în baza și în limitele legii și ale exercitării normale și corespunzătoare a profesiei, nu poate contura, vreodată, elementele constitutive ale vreunei infracțiuni”.

Inclusiv numeroși judecători și procurori şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la „breșele, presiunile și posibilele noi abuzuri din sistemul judiciar”.

„Împreună cu sute de avocați din Baroul București am participat astăzi (n.r. – 21 decembrie 2020) la Palatul de Justiție, în Sala Pașilor Pierduți, la un protest împotriva condamnării samavolnice a apărării.

Sute de avocați, care am realizat că oricare dintre noi am fi putut, putem sau vom putea fi în situația confraților #RobertsiCorina, am spus răspicat: #StopViolariiDreptuluilaAparare, #SolidaricuRobertsiCorina, #AlaturideRobertsiCorina, NuexistaStatdeDreptfaragarantiiledreptuluilaaparare. La protest au participat #DecanulBarouluiBucuresti, #ProdecaniiBB, #MembriiConsiliuluiBB”, a transmis avocaul Daniel Fenechiu.

Judecători audiaţi ca martori

„Aceasta în condițiile în care, în acest dosar penal, procurorul a audiat, în calitate de martori, chiar și judecătorii care pronunțaseră hotărârile judecătorești definitive (hotărâri care reprezintă unul dintre pilonii statului de drept) pe care Robert Roșu, exercitându-și profesia de avocat, urma să le pună în executare, în numele și pe seama clienților săi, determinându-i să își retracteze hotărârile prin simple declarații.

Or, astfel de demersuri ale procurorilor nu doar că determină instanțele să nu mai poată înfăptui justiția în numele legii, dar afectează însăși încrederea deplină pe care judecătorii și instanțele trebuie să o inspire publicului în ceea ce privește actul de justiție”, se mai notează pe qmagazine.ro.

Avocatul Robert Roşu şi cătuşele DNA

Calvarul lui Robert Roşu a început în decembrie 2015, cu o percheziție la sediul societății civile de avocați unde profesa. Acţiunea purta amprenta celebrei „unităţi de elită” a DNA Brașov.

Robert Roşu a fost acuzat, inculpat, reținut pentru o zi și arestat la domiciliu. El a fost transportat de la București la Brașov cu cătușe la mâini. Cu televiziunile de faţă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor persoane care au avut probleme cu DNA.

„Aceasta în condițiile în care însăși legislația europeană (Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție) impune autorităților publice ale statelor membre să NU mai folosească, în instanță sau în public, măsuri de constrângere fizică (cătușe pentru mâini sau pentru picioare, boxe de sticlă sau cuști) decât dacă aceste măsuri sunt impuse de circumstanțele particulare de securitate și dacă sunt necesare pentru a împiedica sustragerea persoanei suspectate/acuzate de la urmărirea penală sau de la judecată”, a subliniat sursa citată.

Acuzaţiile procurorului de caz

În rechizitoriu, procurorul de caz l-a acuza pe avocat că pledoaria lui a fost mult prea convingătoare şi a intimidat comisia de retrocedare. Acelaşi procuror l-a acuzat că a întocmit contractul de vânzare-cumpărare între părți sau că și-a bazat toate cererile depuse pe hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Respectivul procuror nu a spus nimic despre bani şi nici despre comisioane sau valize, „așa cum opinia publică s-ar fi așteptat în cazul unei condamnări atât de implacabile”.

„Pe scurt, procurorul l-a incriminat pe Roșu pentru că și-a făcut prea bine profesia  de avocat. Dacă ar fi fost și el un avocat mediocru, poate c-ar fi scăpat, dar așa…

Din fericire, în cei cinci ani cât a durat procesul, au fost și magistrați care au sesizat absurdul situației.

În luna martie 2016, un judecător de drepturi și libertăți din cadrul ÎCCJ a reținut că Robert Roșu realizase numai activități normale specifice unui avocat și l-a eliberat din arestul la domiciliu, pentru ca apoi, în iunie 2019, instanța de fond (Curtea de Apel Brașov) să-l achite pe Robert Roșu de toate capetele de acuzare pe motiv că «fapta nu există»”, se mai arată pe qmagazine.ro.

„Completul negru” a lovit la apel

„Coșmarul a venit însă în apel, unde completul negru, distribuit mai mult decât aleatoriu (adică, mai mult decât perfect, astfel cum au arătat deja public mai mulți specialiști în drept) a fost stabilit să rejudece acest dosar.

Și, de la «fapta nu există», în baza acelorași probe, completul condus de Florentina Dragomir (despre care LUJU a dezvăluit recent că nici măcar nu a depus jurământul de judecător, rămânând cu procuratura în suflet și în minte) a ajuns la o concluzie diametral opusă față de cea a primei instanțe și l-a declarat pe Robert Roșu vinovat, condamnându-l la cinci ani de închisoare.

Cum e posibil ca un om, în baza acelorași probe și a acelorași legi, să fie achitat în primă instanță pe motiv că fapta nu există, ca apoi, în apel, să fie condamnat la cinci ani de închisoare cu executare? Rămâne tot o întrebare fără răspuns, deși n-ar trebui să fie așa atunci când se decide soarta unui om.

Proces câștigat contra DNA

Și, ca absurdul să fie complet, iar Kafka să se răsucească în mormânt de invidie, între cele două decizii judecătorești, cea de achitare și cea de condamnare, avocatul Roșu a dat DNA și statul român în judecată pentru măsurile abuzive de reținere și a câștigat atât în prima instanță, cât și în apel.

Însă, dincolo de întrebări și răspunsuri, de absurd și abuz, un lucru e cert: un om stă în închisoare nevinovat, departe de familia sa. Un om care a avut încredere în sistemul judiciar din România așteaptă să i se facă dreptate, fie și în ultimul ceas.

După ce i-au luat pe atâția, a venit vremea să îi ia și pe avocați. Adică, să se ia tuturor dreptul la apărare.

Din dorința de a se face lumină cât mai curând în acest caz, Q Magazine publică extrase din declarația de inculpat dată de avocatul Robert Roșu în primă instanță, la 2 noiembrie 2018, și obținută în exclusivitate de revista noastră”, se mai arată pe qmagazine.ro.