Consiliul Economic şi Social (CES) a avizat nefavorabil proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului ce prevede ca introducerea de noi taxe și impozite sau majorarea celor existente precum şi eliminarea unor facilităţi să se poată aplica într-un termen mai scurt de şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Reprezentanţii CES susţin că nu este oportună promovarea unei astfel de măsuri de austeritate prin intermediul unei ordonanțe de urgenţă.  Guvernul și-a încălcat propriul program de guvernare, prin modificările fiscale pe care le introduce. Aceste măsuri afectează domenii precum IT, construcții, sau meseriile liberale, microîntreprinderile prin creșterea taxelor. De remarcat că până acum nu s-a tăiat din cheltuielile bugetare. De asemenea, nici „curățenia” prin instituțiile de stat nu se face.

Reducerea cheltuielilor de la bugetul statului pare să fi fost ultima preocupare a Guvernului. Specialiștii în domeniul economic spun că nu va avea aproape niciun efect. Mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri spun că unsa s-a anunțat despre cheltuielile de la buget și alta au făcut.

S-a dat aviz negativ pentru măsurile de austeritate

Ordonanța de urgentă urmăreşte ca introducerea de noi impozite sau majorarea celor existente precum şi eliminarea unor facilităţi să se poată aplica într-un termen mai scurt de şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, în situaţii de deficit excesiv.

„În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din data de 20.09.2023, desfăşurată online, conform prevederilor Hotărârii Plenului nr.86/17.05.2022, avizează NEFAVORABIL prezentul proiect de act normativ, cu următoarea motivare: prevederea unui termen de intrare în vigoare mai mic de 15 zile, prevăzut de Codul Fiscal ca termen minim de intrare în vigoare pentru ordonanţe de modificare a Codului Fiscal, contravine principiului legalităţii şi riscă să ducă la declararea ca neconstituţională cel puţin a articolului 2 al proiectului de ordonanţă de urgenţă”, se arată în răspunsul CES.

Austeritate. Sursa foto: Pixabay

De asemenea, CES precizează că măsura propusă produce impredictibilitate în domeniul legislaţiei fiscale. Implicit, în activitatea persoanelor fizice şi juridice vizate de noile prevederi fiscale.

Majoritatea angajaților de la stat „plimbă hârtii” între birouri

S-a discutat de nevoia eliminării unui număr mult mai mare de angajați ai statului, pentru reducerea aparatului bugetar. Dar ar însemna eliminarea a cel puțin 500.000 de angajați. Sunt domenii în care funcționarii „plimbă hârtii” între birouri. Pe de altă parte sunt domenii cu un deficit enorm de personal:

• Poliția, cu 25%,
• Educația, cu peste 11.000 de suplinitori, dintre care 4.000 sunt necalificați, unii având doar studii liceale,
• Sistemul sanitar, cu un deficit de personal de circa 20%.

Potrivit Ministerului Finanţelor, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR şi Politica de Coeziune sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar, sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice.

România trebuie să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024

România se află în procedura de deficit excesiv, în condiţiile în care a înregistrat un deficit bugetar de 4,4% din PIB în anul 2019, ceea ce a dus la iniţierea propunerii Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.

Conform recomandării formulate de CE şi adoptată de Consiliu în data de 18 iunie 2021, România trebuie să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, ţintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024.