Deputaţii şi guvernul se întrec în declaraţii pentru transparentizarea averilor, ştiind că senatorii vor lucra la secretizarea lor, cum au făcut-o şi până acum.

În perspectiva sesiunii extraordinare de săptămâna viitoare, deputaţii au dat ieri din nou aripi Agenţiei Naţionale de Integritate, aşa cum a cerut Comisia Europeană în recentul Raport de ţară.

Modificările aduse legii în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor sunt însă, în mare, doar temporare şi făcute numai pe hârtie. Aşa se şi explică, de altfel, concordia de moment între toate partidele plus guvern: decizia privind punctul esenţial al legii, formularul declaraţiilor de avere şi cât din acesta va fi făcut public aparţine Senatului. Or, senatorii s-au ocupat până acum de fiecare dată cu succes de secretizarea averilor, cel puţin în punctele forte: bijuterii, tablouri, localizarea suprafeţelor terenurilor sau caselor demnitarilor.

În piesa susţinerii sută la sută a desecretizării averilor a intrat ieri până şi premierul Emil Boc, prezent în parlament, cu toate că guvernul a evitat să-şi asume un nou proiect de lege după ce Curtea Constituţională a anulat integral vechiul act normativ.

Noua ANI, foarte eficientă pe hârtie

Fără un proiect de la guvern, deputaţii au luat de bună, în cea mai mare parte vechea lege, modificând- o doar în câteva puncte- cheie, dar ignorând practic criticile Curţii Constituţionale privind "limbajul neadecvat" al întregului act normativ. "Puterea legislativă suntem noi şi avem ultimul cuvânt pe orice lege", s-a justificat preşedintele comisiei, PDL-istul Daniel Buda.

"Nu puteţi să spuneţi că nu veniţi cu un proiect nou pentru că acesta e bun când Curtea ne spune că e prost", a protestat liberalul Tudor Chiuariu. Boc i-a ignorat însă revolta. "Liberalii vor blocarea ANI. Noi susţinem forma care a trecut prin guvern şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor anterior", a dat premierul propria reţetă pentru reintrarea în regula constituţională.

Pe hârtie, noua lege a ANI arată foarte bine. Liderii de sindicat au fost incluşi din nou în categoria celor care îşi declară averile, rectificarea declaraţiilor se limitează la 30 de zile, iar termenul de analizare a acestora de către ANI s-a prelungit de la un an după încheierea mandatului la trei.

De asemenea, au fost reactivate comisiile speciale de pe lângă curţile de apel care pot verifica averile nejustificate.

Desecretizare temporară

Mai mult decât atât însă, declaraţiile de avere ar urma să fie publicate din nou pe internet cu anonimizarea datelor cu caracter personal. În plus, a fost introdusă obligaţia declarării cardurilor de credit, cât şi a cadourilor a căror valoare depăşeşte 500 de euro.

"Avem nevoie de o singură declaraţie, dar aceasta să şteargă anumite date cu caracter personal ce ţin de domiciliu, adresa imobilului. Dar în rest nu avem nimic de ascuns", a dat Boc tonul, deputaţii adoptând în unanimitate aceeaşi soluţie. Varianta este convenabilă şi pentru reprezentanţii ANI, cei care au venit, de altfel, cu ideea.

"Declaraţiile ar urma să vină la noi complete şi să fie făcute publice pe site cu anonimizarea următoarelor elemente: cod numeric personal, adresa exactă a imobilelor cu excepţia localităţii, semnătura. E mai mult decât s-a adoptat la Senat unde s-au scos elemente şi din declaraţiile publice şi din cele confidenţiale", a explicat pentru EVZ secretarul general al ANI, Horia Georgescu.

Boc se spală pe mâini

Boc se face însă că a uitat că singura soluţie agreată în coaliţie, cea a dublei declaraţii - una publică şi una confidenţială - iniţial de guvern. "Cele două tipuri de declaraţii au apărut în forma Senatului. Eu cred că e o birocraţie nenecesară", i-a găsit premierul în Senat ţapul ispăşitor.

Votul unanim al deputaţilor are totuşi o explicaţie simplă: jocul de imagine. Aşa cum guvernul avansează doar verbal soluţia declaraţiei unice publice, după ce a evitat să o treacă prin coaliţie unde nu ar fi fost acceptată, şi deputaţii ştiu că miza unei dispute pe secretizarea averilor nu există la Cameră cât timp ultimul cuvânt îl va avea Senatul.

"Camera decizională pe formularul declaraţiei de avere va fi Senatul. Să vedem acolo ce va mai rămâne", a explicat, pentru EVZ, Laura Ştefan, expert SAR.

PERSEVERENŢĂ

Frunda: ANI nu e o femeie de dus la bal, ci noaptea în liziera pădurii

După ce a făcut de două ori praf legea Agenţiei Naţionale de Integritate, senatorul UDMR Gyorgy Frunda rămâne pe poziţii. Aşteptând ca actul normativ să-i vină din nou pe masă, în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare, senatorul Uniunii promite că se va lupta ca ANI să rămână "sterilă", nefiind nevoie de comisiile de cercetare a averilor pe care le consideră "organisme de şantaj politic şi moral".

"Nu e cazul ca ANI să mă dezbrace în codru şi să-mi ia averea. Nu ăsta e rostul. Nu e suficient ca o femeie să fie arătoasă dacă vrei s-o iei în căsătorie, trebuie să fie şi de bună-credinţă, şi morală, şi să facă şi treabă acasă. Când o femeie are implanturi cu silicon mă duc cu ea o seară, dar n-o iau de nevastă. Asta e ANI. (...) N-aş prezenta-o pe ANI ca pe o femeie de dus la bal, ci ca pe una de dus, noaptea, în liziera pădurii", a susţinut Frunda, într-un interviu acordat "Academiei Caţavencu".

Arătat cu degetul ca vinovat pentru raportul negativ al Comisiei Europene, senatorul UDMR nu se simte responsabil, apreciind că problemele sunt altele.

"Monitorizarea nu înseamnă doar ANI. Nu respectăm dreptul de proprietate. Avem cele mai lungi procese din UE. Codurile nu se pot aplica decât cel mai devreme în 2012. Avem o instabilitate în domeniul Justiţiei, acesta e adevărul. Nu ANI este buba, ANI este cireaşa de pe tort", a spus el. (Clarice Dinu)