Austria nu s-a angajat cu un termen pentru a-și schimba poziția împotriva aderării Bulgariei și României la Schengen și stabilește o serie de cerințe pentru Bulgaria și Comisia Europeană (CE) pentru a face asta. Acest lucru a reieșit clar din cuvintele cancelarului austriac Karl Nehammer, care luni, împreună cu președintele Rumen Radev, au inspectat granița dintre Bulgaria și Turcia pe calea aerului.

Nehammer a apreciat eforturile Bulgariei de a păzi frontiera externă a UE, dar nu a confirmat că este posibil ca Viena să ridice veto-ul în octombrie anul acesta, după cum așteaptă cele două țări balcanice. Dacă cerințele de la Viena sunt percepute ca fiind oficiale, implementarea lor va necesita un timp mai lung.

Nehammer, însă, se angajează să sprijine în fața CE acordarea unui ajutor de 2 miliarde de euro pentru Bulgaria. Aceasta face parte din viziunea generală a Vienei pentru reforma spațiului Schengen, care, potrivit Austriei, se află într-o criză gravă.

Potrivit lui Nehammer, extinderea Schengen se va produce după ce protecția frontierei va fi întărită suplimentar, migranții găsiți în zona de liberă circulație vor fi mult mai puțini și CE va lua măsuri concrete pentru a accelera procedurile de azil politic și repatriere.

„În primul rând, trebuie să consolidăm protecția frontierelor și să avem un rezultat real - să reducem numărul de migranți care se înregistrează pentru prima dată. Trebuie să existe un semnal clar la nivel european că țările din prima linie nu sunt singure în fața procedurilor de acordare a statutului de refugiat. Aceasta este o problemă juridică care trebuie rezolvată la nivel european”, a declarat Nehammer la o conferință de presă la Elhovo, unde se află centrul de coordonare a supravegherii video a frontierei.

Din nou probleme tehnice la frontieră

Potrivit spuselor sale, „Bulgaria are încă nevoie de capacități tehnice, pentru că există porțiuni de-a lungul frontierei care ar trebui să fie mai bine păzite de sistemul de supraveghere”. Nehammer a subliniat că, cu ajutorul solicitat de la CE, Bulgaria trebuie să achiziționeze echipamente de supraveghere și control mai performante, elicoptere, vehicule de teren, echipamente de vedere nocturnă, infrastructură și altele.

Bulgaria a investit zeci de milioane în construirea unui gard de-a lungul graniței cu Turcia, dar acesta s-a dovedit a fi ineficient. Acesta este ușor de sărit de către migranți, iar o parte din el este compromis din cauza întreținerii proaste.

Radev nu va înceta să ridice problema Schengen

Președintele Rumen Radev a declarat că este optimist că cele două țări vor găsi o soluție în viitorul apropiat și a spus că va ridica problema Schengen la fiecare întâlnire a liderilor UE la care va participa.

"Ne confruntăm cu o rețea de trafic de migranți puternică, bine organizată, cu centre și filiale în diferite țări ale UE. Nu puțini dintre traficanții pe care îi prindem în țara noastră sunt cetățeni ai altor state membre UE", a spus Radev. El s-a adresat jurnaliştilor austrieci în limba germană că „Bulgaria depune toate eforturile, face tot ce poate”. „Schengen întruchipează una dintre cele mai importante valori ale Uniunii – libera circulație. Și pe lângă securitate, există dimensiuni economice și de altă natură, și eu cred că nu este corect ca Bulgaria și România să fie în afara Schengen, pentru că și economiile noastre pierd din această cauză, pierde și Austria, pentru că Austria este investitorul numărul unu în Bulgaria și noi prețuim foarte mult această cooperare economică”, a menționat Radev.

„Schengen este într-o mare criză”

Nehammer a spus de asemenea că zona de liberă circulație se află în prezent într-o criză majoră.

"Sistemul Schengen este într-o criză majoră. Dacă ar funcționa, ar trebui să însemne că nu ar trebui să existe un control la frontieră în interiorul acestui spațiu. Dar realitatea este alta. Din 2015, Germania a reintrodus controlul la granițele sale cu Austria și cu Republica Cehă. Republica Cehă, pentru prima dată în istoria sa, a introdus controlul la granița sa cu Slovacia. Austria controlează granița cu Slovacia, Ungaria și Slovenia cu polițiști de frontieră și angajați din armată. În fapt, acest lucru subliniază această mare problemă, pe care o putem rezolvăm doar împreună”, a spus el.

Cu toate acestea, Radev nu a acceptat aceste argumente. "Dar am chiar o dispută cu el și despre următoarele - faptul că Schengen nu funcționează pe deplin în Europa Centrală, că se introduc controale la frontieră între țări, nu înseamnă că Bulgaria și România ar trebui să rămână în afara Schengen. Am dezvoltat capacități și dovedim în fiecare zi că protejăm frontierele externe ale UE și asta mai bine decât o serie de țări Schengen”, a subliniat șeful statului bulgar.

Radev a amintit că Bulgaria a construit singură un gard de-a lungul graniței cu Turcia. De-a lungul întregii granițe sunt amplasate diverse sisteme de supraveghere staționare și mobile. "În doar patru luni, am pierdut patru polițiști, iar alți zeci au fost răniți. Pentru a face față acestei situații dificile, Bulgaria a luat măsuri decisive. În primul rând, acestea au fost întâlnirile de la cel mai înalt nivel diplomatic cu Turcia și Grecia". a spus șeful statului. Potrivit acestuia, președintele turc Recep Erdogan s-a angajat să păzească mai strict granița din partea turcă.

Nehammer s-a întâlnit și cu premierul interimar de la Sofia, Galab Donev.

„Credem că este în interesul nostru comun să rezolvăm problemele legate de creșterea presiunii migrației către Uniunea Europeană, precum și să lucrăm pentru consolidarea încrederii și securității spațiului Schengen. Admiterea Bulgariei în Schengen va asigura o creștere economică mai puternică, dar și o mai bună pază a frontierelor externe. Acest lucru este din nou atât în interesul Bulgariei, cât și al Austriei, al tuturor statelor membre", a spus Gâlâb Donev.

Nehammer, la rândul său, a spus, după întâlnire, că există o mare problemă cu migrația ilegală.

„Într-o țară precum Austria, care este internă în spațiul Schengen, avem peste 100.000 de cereri de acordare de azil. Dintre acestea, 75.000 sunt depuse pentru prima dată. Aceasta înseamnă că acei migranți care au solicitat azil pentru prima dată în Austria, au trecut prin alte țări. Avem o problemă care poate fi rezolvată doar prin eforturi comune. Este vorba despre crima organizată, despre traficul de droguri și de ființe umane. De aceea avem această discuție", a adăugat el.

Ce ar mai fi de spus?

În decembrie, Austria a votat împotriva aderării Bulgariei și României la Schengen, pe motiv că eliminarea controalelor la frontieră cu cele două țări ar crește presiunea migranților. Olanda are și ea rezerve față de aderarea Bulgariei, așa că pe ordinea de zi este și posibilitatea separării celor două țări balcanice în drumul lor spre zona de liberă circulație.

Pe lângă aceste cerințe ale Austriei, Bulgaria are și angajamente legislative, întrucât trebuie să adopte Legea anticorupție și Legea privind responsabilitatea procurorului general. Bulgaria și România speră într-o decizie pozitivă în octombrie.

În Austria, partidele nu sunt de aceeași părere cu privire la neadmiterea celor două țări, urmează și alegeri care, potrivit celor două țări balcanice, ar putea duce la o schimbare a poziției Vienei, potrivit mediapool.bg

(Traducerea Rador)