Ziua Z pentru Lazăr. Toader va decide viitorul procurorului general al României. News alert

Ziua Z pentru Lazăr. Toader va decide viitorul procurorului general al României. News alert

Miercuri, cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general al României - Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu - susţin miercuri interviul, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Miercuri, cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general al României - Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu - susţin miercuri interviul, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Interviurile încep la ora 9,00 şi vor fi transmise în direct pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Fiecare candidat va avea la dispoziţie aproximativ 30 de minute pentru a face o prezentare a Ministerului Public, a eventualelor disfuncţii şi vulnerabilităţi identificate, dar şi propuneri de remediere a acestora, după care vor răspunde întrebărilor puse de membrii comisiei de examinare.

Ne puteți urmări și pe Google News

Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată Secţiei pentru procurori a CSM, în vederea obţinerii avizului, urmând ca, după obţinerea acestuia, Tudorel Toader să înainteze propunerea preşedintelui României.

Daniel Horodniceanu, unul dintre rivalii lui Augustin Lazăr, a candidat pentru al doilea mandat la şefia DIICOT şi a fost respins de ministrul Tudorel Toader. Totodată, el candidează şi pentru funcţia de procuror european din partea României.

Gabriela Scutea a fost adjunctul Laurei Codruţa Kovesi, în vremea când aceasta era procuror general. Marian Drilea este procuror la DIICOT Braşov, el fiind cel care l-a anchetat pe fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în dosarul „Motorina", scrie Agerpres.

Tudorel Toader a declanşat, în octombrie 2018, procedura de revocare din funcţia de procuror general a lui Augustin Lazăr. Ulterior, acesta a anunțat că a declamșat procedura de selecție pentru un nou procuror general.

Cu toate că Augustin Lazăr și-a dus la final un mandate în această fucnție, acesta a anunat că intenționează să candideze iarăși.

Cele 20 de motive invocate de Ministrul Justiției pentru a îl revoca pe Lazăr din funcție au fost: 

1.  Procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA.

2. Din dosarul de candidatură la funcția de procuro general lipsea evaluarea.

3. Faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.

4. Ignorarea situațiilor de criză.

5. Susținerea deciziei secției de procurori a CSM de a scoate din raportul privind DNA pasaje critice din raportul Inspecției Judiciare

6.  Discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.

7.  Practicarea și încurajarea unor comportamente contrare obligatiilor constituționale și legale. Folosirea cu plăcere a sintagmei niște inculpați de rang înalt.

8. Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție

9. Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării.

10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, reducerea delegărilor.

11. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.

12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale.

13. Contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate.

14. Criticarea hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.

15. Tergiversarea prcedurilr în cazul propunerii pentru șefia DNA, Adina Florea.

16. Deciziile luate în cazul dosarului privind protestul din 10 august, încălcarea unui ordin privind mutarea procurorilor de la Tribunal la Parchet.  Anularea propriului ordin

17. Acreditarea unui alt statut constituțional al ministerului public și al procurorilor.

18.  Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.

19. Ascunderea adevărului privind respectivele protocoale.

20. Inadvertența în discursul public în cazul protocoalelor. A fost un gest de sfidare, după părerea mea.