Judecătorii au decis că în dosarul în care Marian Rarinca, cea care îi cerea fostei președintă a instanței supreme, judecătoarea Livia Stanciu, banii pentru munca prestartă, se dovdește că a fost făcut cu multe erori de procedură. Analizând cauza judecătorii Tribunalul Galaţi au stabilit că nu a existat repartizare aleatorie la contestaţia în anulare a Marianei Rarinca.

Astfel, completul care a păstrat pedepsa inițială după ce femeia fusese achitată de o instanță superioară, a fost desemnat după ce cauza a fost atribuită acestuia, fără să existe vreo justificare a faptului că au fost desemnaţi aceşti judecători, iar nu alţii, pe baza unui criteriu obiectiv sau în mod aleatoriu.  Concret, la cererea formulată de DNA pentru rejudecarea cauzei   instanţa a anulat repartizarea cu dedicaţie făcută prin Hotărârea Colegiului de conducere a CAB și i-a numit judecători în complet pe magistrații Dorel Matei şi Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucureşti.

Pensionară Mariana Rarinca, femeia acuzată de şantaj de fosta şefa a ICCJ Livia Stanciu, continuă să îşi caute dreptate în instanţe, având mari şanse să schimbe până şi soluţia pronunţată de completul format din judecătorii Dorel Matei şi Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucureşti, prin care s-a decis că acesta să rămână cu condamnarea de la fond de trei ani de închisoare cu suspendare, deşi în apel fusese definitiv achitată. Judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Galaţi au admis acţiunea formulată de Mariana Rarinca, prin avocatul Corneliu-Liviu Popescu, în calitate de apărător ales, prin care solicită anularea în parte a Hotărârii Colegiului de conducere al CAB nr. 155/29.09.2015, reclamând că prin această a fost decisă în mod nelegal componența completului de judecată desemnat să judece contestaţia în anulare formulată de Mariana Rarinca împotriva deciziei completului Matei-Tranca, prin care a fost admisă contestaţia în anulare a DNA, notează luju.

Iată mînută Hotărârii nr. 178/2017 pronunţată în dosarul nr. 1496/121/2016 de pe rolul Tribunalului Galaţi, obținută de site-ul luju:

„Soluţia pe scurt: Admite cererea formulată. Anulează în parte hotărârea Colegiului de conducere al CAB nr. 155/29.09.2015 pentru art. 1 lit. a liniuţă 4 teza I cu privire la atribuirea completului C 16 A pentru luna octombrie 2015 doamnelor judecător Eva Iura – C. Dăescu. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Galaţi. Pronunţată în şedinţa publică, azi 9.03.2017. Document: Hotărâre 178/2017 09.03.2017"

În concret, în Hotărârea CAB nr. 155/2015 pe care Mariana Rarinca a atacat-o prin avocatul Corneliu-Liviu Popescu s-a decis "atribuirea completului C6A, pentru luna octombrie 2015, doamnelor judecător E.V.A. Iura – C. Dăescu ”, pentru soluţionarea contestaţiei în anulare formulată de femeia pensionară împotriva deciziei pronunţată de completul Tranca-Matei, odată cu admiterea contestaţiei în anulare formulată de DNA. În acţiunea să, Mariana Rarinca a invocat două motive de nelegalitate, respectiv faptul că “actul atacat violează principiul repartizării aleatorii” - făcându-se schimbarea arbitrară a componenţei completului, doar pentru o luna, de către Colegiul de Conducere al CAB - dar şi faptul că “actul atacat nu este publicat pe site-ul oficial al instanţei”.

Conform acţiunii, prin Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti nr. 155/2015 judecătoarele Dăescu şi Iura au fost desemnate să judece contestaţia în anulare a Marianei Rarinca “fără să existe vreo justificare a faptului că au fost desemnaţi aceşti judecători, iar nu alţii, pe baza unui criteriu obiectiv sau în mod aleatoriu (de exemplu, prin tragere la soţi)".

Mai mult decât atât, Mariana Rarinca a reclamat nulitatea absolută a compunerii completului care a judecat contestaţia să în anulare, motivând că acţiunea să fusese atribuită unui complet a cărui componentă nu era stabilită: “Selectarea expresă a unor judecători pentru a intră, pentru o perioada foarte scurtă, în compunerea unui anumit complet de judecată, despre care se ştia anterior că va judecă o anumită cauza, semnifică atribuirea directă a respectivei cauze unor anumiţi judecători, deci tocmai situaţia pe care legiuitorul a dorit să o evite prin instituirea principiului repartizării aleatorii, care, în acest mod, este complet golit de conţinut, devine teoretic şi iluzoriu, prin fraudă la lege".

În acest dosar Mariana Rarinca a chemat în judecată Curtea de Apel Bucureşti şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti. Soluţia pronunţată de Tribunalul Galaţi nu este definitivă.

Prezentăm pasaje din acţiunea depusă de avocatul Corneliu-Liviu Popescu la Tribunalul Galaţi, în calitate de apărător ales al Marianei Rarinca, care a fost admisă de judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal:

“În fapt

Pentru o pretinsă infracţiune de şantaj vizând-o pe doamna Doina Livia STANCIU, preşedinta Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie, reclamanta a fost cercetată de DNA, arestată preventiv, condamnată în prima instanţa de Tribunalul Bucureşti, achitată definitiv în apel de Curtea de Apel Bucureşti, iar apoi, în urmă admiterii unei contestaţii în anulare formulate de DNA, a fost menţinută soluţia de condamnare, căile ulterioare de atac promovate de reclamanta fiind respinse.

Împotriva Deciziei penale nr. 1095/11.09.2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală în Dosarul nr. 3302/2/2015 (prin care, în urmă admiterii contestaţiei în anulare a DNA, se anulase decizia definitivă de apel de achitare şi, în urmă rejudecării apelului, se menţinuse soluţia de condamnare din prima instanţa), reclamanta, în calitate de contestatoare-intimată-inculpata, a formulat contestaţie în anulare, care a format obiectul Dosarului nr. 5759/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a ÎI-a penală. După ce dosarul a fost atribuit Secţiei a ÎI-a şi după ce, prin repartizare aleatorie, dosarul a fost atribuit unui complet de judecată şi a fost fixat primul termen de judecată, prin Hotărârea nr. 155/29.09.2015 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a fost schimbată în integralitate compunerea respectivului complet şi numai pentru luna în care era fixat termenul de judecată. Această hotărâre nu este publicată pe site-ul oficial al instanţei.

În şedinţa de judecată din 21.10.2015, reclamanta, în calitate de contestatoare-intimată-inculpata, a ridicat excepţia de nelegalitate a acestui act administrativ, care a fost respinsă că inadmisibilă prin decizia nr. 1400/22.10.2015, cu motivarea că, deşi este vorba de un act administrativ individual, de el nu depinde soluţionarea respectivei cauze penale.

Reclamanta a putut obţine o copie a respectivei hotărâri, la cererea să, după soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare din cauza penală. Plângerea prealabilă formulată de reclamanta împotriva acestui act administrativ a fost respinsă.

Reclamanta a formulat şi o sesizare disciplinară la Inspecţia Judiciară pentru acest aspect (în care sesiza şi alte abateri disciplinare). Această sesizare a fost clasată, fără că măcar chestiunea să fie analizată, iar plângerea prealabilă împotriva rezoluţiei de clasare a fost respinsă. în aceeaşi zi cu prezenţa acţiune în anulare, dar separat, reclamanta a introdus, la aceeaşi instanţa, şi o acţiune în anularea respectivei rezoluţii de clasare. (…)

Temeinicia acţiunii

Actul administrativ, prin dispoziţia atacată, este nelegal şi se impune anularea lui în parte.

Există două motive de nelegalitate a actului atacat.

În primul rând, actul atacat violează principiul repartizării aleatorii, consacrat de art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi de art. 361 alin. (3) C.pr.pen.

Principiul repartizării aleatorii vizează soluţionarea unei cauze de judecători cărora nu le este atribuită direct o cauza. Prin urmare, el nu se reduce la atribuirea aleatorie a unei cauze unui complet, ci interzice şi schimbarea arbitrară a componenţei unui complet, după ce o cauza este atribuită respectivului complet, aşa încât ea să ajungă la un judecător selectat special.

Judecătorii completului au fost desemnaţi după ce cauza a fost atribuită acestuia, fără să existe vreo justificare a faptului că au fost desemnaţi aceşti judecători, iar nu alţii, pe baza unui criteriu obiectiv sau în mod aleatoriu (de exemplu, prin tragere la soţi).

Potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) C.pr.pen., încălcarea dispoziţiilor legale privind compunerea completului de judecată determina întotdeauna nulitatea absolută.

Selectarea expresă a unor judecători pentru a intră, pentru o perioada foarte scurtă, în compunerea unui anumit complet de judecată, despre care se ştia anterior că va judecă o anumită cauza, semnifică atribuirea directă a respectivei cauze unor anumiţi judecători, deci tocmai situaţia pe care legiuitorul a dorit să o evite prin instituirea principiului repartizării aleatorii, care, în acest mod, este complet golit de conţinut, devine teoretic şi iluzoriu, prin fraudă la lege.

În al doilea rând, actul atacat nu este publicat pe site-ul oficial al instanţei, aşa cum cere art. 22 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în vigoare la dată adoptării actului atacat (el nu era publicat nici la dată de 19.10.2015, când a avut loc prima şedinţa de judecată, nici la dată de 21.10.2015, când a avut loc a două şedinţa de judecată, nici la dată de 22.10.2015, când s-a adoptat hotărârea instanţei de respingere că inadmisibilă a contestaţiei în anulare).

Publicarea trebuia să fie anterioară începerii activităţii de judecată a completului în cauza, iar nu păstrată secretă şi accesibilă reclamantei - parte în proces - abia în ziua primului termen de judecată, prin lecturarea copiei hotărârii aflate în dosar.

În concluzie, reclamanta solicită admiterea în tot a acţiunii sale şi anularea în parte a actului administrativ atacat."