În urma campaniilor de presă din vremea Binomului, tot românul a învățat noțiuni de drept. Azi știe cel puțin ce înseamnă „in rem”. Acum învață medicină d-aia grea, de anestezie. Noțiunea de Noradrenalină sau „Nora” (că-i mai scurt!) nu-i va dispărea din minte și vocabular când va mai auzi că a murit cineva în spital. E bombardat din toate părțile, pro și contra, în cazul „asasinelor în halate albe” de la spitalul Pantelimon. Nici nu mai are timp să-și pună întrebări.

Pentru românul fără studii medicale, Injectomatul e acum ca fierul de călcat din debara, nu mai are secrete! Dacă a avut totuși întrebări în cazul „criminalelor” de la spitalul Pantelimon, ieri le-a spulberat judecătorul. Eu și alți jurnaliști am rămas cu multe întrebări fără răspuns în urma anchetei penale și a verdictului judecătorului care a evaluat suspiciunile rezonabile prezentate de procuror. Întrebări nu în favorea doctorițelor arestate ci ca să ne lămurim dacă au practicat „omor în masă”, cu premeditare, de față cu o pleiadă de asistente și vreo 10-11 medici de terapie intensivă. Dacă am căutat răspunsuri și probe în cazurile de corupție, nu înțeleg de ce n-am face-o și de această dată, de o gravitate mult mai mare.

Toată dezbaterea asta publică, exagerată sau cu explicații ale unor profesioniști din domeniul medical, e posibil să ducă la resetarea sistemului medical. Așa cel puțin sperăm! Să se modifice legi, regulamente, proceduri care să fie în favoarea medicilor și pacienților. Și care ar fi folositoare și procurorilor și judecătorilor când s-ar confrunta cu cazuri de culpă medicală. Aici e treaba politicienilor - a parlamentarilor și guvernanților. Să-i vedem dacă se mișcă rapid cu aceste modificări legislative!

Totodată, și medicii, asistentele și infirmierele poate vor da dovadă de mai multă empatie față de pacienți și aparținătorii lor, înțelegând că nu-i ușor să duci povara unei boli. O fac în cabinetele private, dar puțin în spitalele de stat.

Judecătorul și-a motivat decizia arestărilor: a făcut-o pentru noi!

Acțiunea judecătorului de drepturi și libertăți nu a fost o cercetare pe fond a cazului șocant de la spitalul Pantelimon. Nu a stabilit nicio vinovăție. Magistratul a cântărit doar probele pe care le-a scris procurorul în referat. Probe strânse de anchetator împotriva celor două inculpate, ambele doctorițe cu specializare în ATI și cu stagii de pregătire în străinătate, despre care s-a spus că au ucis cu premeditare 17 pacienți. În ancheta procurorului s-a dovedit doar unul, deocamdată.

Într-un fragment din motivare, judecătorul apreciază că lăsarea în libertate a doctorițelor, în plină dezbatere mediatică, ar crea românilor o neîncredere în actul de justiție.

„În România nu avem dreptul să decidem când luăm viaţa unei persoane, indiferent de starea de sănătate a acestei persoane. În aceste condiţii, judecătorul apreciază că lăsarea în libertate a inculpatelor chiar şi în condiţiile unor articole de presă de tipul celor depuse la dosar, articole de susţinere a inculpatelor, ar fi de natură să creeze o neîncredere în actul de justiţie”.

De ce a demisionat șeful Corpului de Control al ministrului. A căzut de fazan?

Întrebarea legată de demisia șefului Corpului de Control de la Ministerul Sănătății a fost ieri pe buzele tuturor jurnaliștilor, medicilor, reprezentanților societății civile prezenți constant în studiourile tv. Eu am găsit răspunsul în filmul demarării anchetei de la spitalul Pantelimon și în stenogramele publicate. Am să explic de ce cred că acest șef, trimis de ministrul Alexandru Rafila să facă un control administrativ la spitalul Pantelimon în 11 aprilie 2024, a demisionat fiindcă a realizat că a căzut de fazan în acțiunea lui. A aflat ulterior acțiunii sale că deja procurorul le cerceta în secret pe cele două doctorițe, însă atragerea ministrului Sănătății în anchetă ar fi fost legală și ar fi dat vizibilitate mediatică majoră. *Pe 11 aprilie apare primul articol de presă, semnat de Cătălin Antohe: „Omoruri în serie la Spitalul Sf. Pantelimon?!? Va fi sesizat Parchetul. Doctorii care aduc moartea”. Zguduitor subiect, orice jurnalist l-ar fi abordat chiar dacă existau informații incomplete. *Acum știm că deja Parchetul fusese sesizat de dr. Camelia Stamatoiu, care pe 11 aprilie a notificat și conducerea spitalului că a făcut plângere penală la Parchetul București. Știm și că procurorul s-a mișcat atât de rapid încât din 12 aprilie deja intercepta convorbirile celor două doctorițe arestate patru luni mai târziu. *Ministrul Rafila a declarat că pe 9 sau 10 aprilie, dr. Stamatoiu și dr. Elena Voicu, fosta șefă de la ATI, au trimis sesizare la Ministerul Sănătății. Pe 11 aprilie, odată cu apariția articolului de presă, ministrul a cerut Corpului de Control să meargă la spitalul Pantelimon și să facă o anchetă administrativă, așa cum prevede legea că e de competența ministerului. *Tot pe 11 aprilie și Colegiul Medicilor a trimis comisia de disciplină să facă anchetă. Așadar, oficial, se făceau trei anchete paralel în spital. *Pe 12 aprilie ministrul Rafila a ieșit în fața presei și a declarat că s-a făcut ancheta administrativă și că toate documentele, fișele medicale ale pacienților din ATI se află într-o cameră sigilată și puse la dispoziția procurorului care a demarat ancheta penală. *Din data de 12 aprilie și comisia de disciplină a Colegiul Medicilor București a demarat o anchetă pe partea medicală, iar pe 17 aprilie a transmis procurorului un raport cu cele constatate. Raportul e secret, nici măcar Rafila nu l-a primit, iar Colegiul Medicilor a dat doar un comunicat anost.

Minciuna consemnată de judecătoar în motivare

Vă arăt fragmentul din referatul procurorului care consemnează textul convorbirii telefonice interceptate în 12 aprilie, între doctorița pe care a numit-o „Doamna cu coasa” și un medic. Acest dialog, judecătorul l-a consemnat invers în motivare. Adică ce spunea bărbatul medic, Pleșa Cristian, i-a atribuit doctoriței arestate, arătând că aceasta s-a substituit lui Dumnezeu.

Judecătorul arată următoarele în motivarea sa, din care lipsește motivul crimelor făptuite în ATI de Miron Maria, alias „Doamna cu coasa”. „Fără a specula cu privire la motivul unor astfel de decizii, judecătorul observă că inculpata Miron Maria aprecia că noradrenalina prelungea suferinta pacienților săi, lipsind divinitatea de dreptul său absolut de a decide cu privire la viață și moarte”. Dincolo de această minciună magistrală, rămâne marea întrebare pentru cele două doctorițe acuzate: De ce nu au scris în fișa pacientului tot ce trebuia scris - scăderea dozei de „Nora”?