În perioada stării de urgență, pedepsele la infracțiunile prevăzute în Codul Penal, sunt de patru ori mai mari, decât cele care se aplică în vremuri de normalitate.
Astfel, articolul 77, din Codul Penal prevede că persoanele care au ”profitat de situația de calamitate, de starea de asediu sau starea de urgență”, sunt în situație de circumstanță agravantă.
Mai departe, articolul 78 stabilește și faptul că toate aceste infracțiuni, comise în stare de urgență se pot condamna către maximul special. De exemplu, infracțiunea de tâlhărie condamnată în vremuri normale, cu pedepse de la doi la șapte ani, dacă ea este comisă în starea de urgență, atunci judecătorul este obligat să dea pedeapsa maximă, de șapte ani. Mai mult, Codul Penal îi lasă posibilitatea magistratului să mai aplice pentru infracțiunile comise în stare de circumstanță agravantă, un spor de pedeapsă de până la doi ani de închisoare, maximul pedepsei de tâlhărie ajungând la nouă ani.
Un judecător de drept penal, de la Curtea de Apel Cluj a explicat faptul că articolele 77 și 78 se referă la toate infracțiunile comise în timpul stării de urgență. ”Noțiunea de profită, prevăzută de art. 77, lit. g, trebuie privită într-un sens mai larg. De exemplu, pe durata stării de urgență sunt impuse anumite restricții de mișcare, ori tu ca infractor ai profitat de acestea și ai vândut droguri sau ai comis un furt. De aceea, pe timpul stării de urgență toate infracțiunile se condamnă cu maximul de pedeapsă plus sporul de până la doi ani”, a explicat magistratul.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
