Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Andreea Ciuca, de la Curtea de Apel Targu Mures, a oferit un punct de vedere dupa dezvaluirile facute de Sebastian Ghita. Astfel, intr-un comunicat remis Lumeajustitiei.ro in data de 6 ianuarie 2017, se exprima convingerea ca dezvaluirile facute in ultimele zile vizeaza “probleme de o vadita gravitate, afirmate in legatura directa cu activitatea procurorilor si judecatorilor”. Din acest motiv, AMR “se delimiteaza, in mod ferm, de orice act, gest, fapta care ar fi de natura sa contureze, fie si numai aparent, ideea posibilitatii de „a fabrica” dosare penale”.

„Avand in vedere scopul si obiectivele statornicite prin Statut si reafirmate cu consecventa, prin demersurile facute publice, in mod repetat, AMR nu poate ramane indiferenta, nici de aceasta data, la dezbaterile „aprinse” din spatiul public, desfasurate in ultimele zile, cu atat mai mult cu cat, astfel cum este lesne de sesizat, vizeaza probleme de o vadita gravitate, afirmate in legatura directa cu activitatea procurorilor si judecatorilor.

Dintru inceput, AMR subliniaza, in numele magistratilor de buna-credinta, din aceasta tara, ca se delimiteaza, in mod ferm, de orice act, gest, fapta care ar fi de natura sa contureze, fie si numai aparent, ideea posibilitatii de „a fabrica” dosare penale. Gravitatea afirmatiilor – care au escaladat dupa prezentarea, de catre mass-media, a unor inregistrari ce ar putea induce ideea „fabricarii” de dosare penale pentru „indezirabili”, cu concursul unor persoane din interiorul sistemului judiciar, aflate in legaturi profesionale neprincipiale cu reprezentanti ai serviciilor secrete – este cu atat mai evidenta cu cat se tinde la concluzia ca, pe aceasta cale, s-ar fi ajuns la condamnari penale si, deci, la lipsirea de libertate a unor oameni, cu toate consecintele dezastruoase care decurg din astfel de situatii.

De asemenea, AMR subliniaza, pe de o parte, ca nu poate formula afirmatii argumentate, in sensul existentei sau inexistentei unei astfel de „retele” care da dosuri de palma legii si, implicit, celor ce se straduiesc sa o aplice, cata vreme nu s-a stabilit, dupa o urmarire penala desfasurata cu respectarea principiilor dreptului procesual penal (acestea nefiind vorbe mari, ci tinand, pur si simplu, de „a, b, c-ul” dreptului), confirmata, in concluzii, printr-o hotarare penala definitiva, ca aspectele prezentate in spatiul public dau masura unei/unor infractiuni. O alta abordare ar insemna incalcarea prezumtiei de nevinovatie – care actioneaza pana la condamnarea definitiva –, cu acceptarea ideii, fara fundament, dar tot mai mult vehiculate, ca o persoana trebuie sa isi „dovedeasca nevinovatia”, adica, ar insemna sa calcam peste lege in demersul de a incerca demascarea unor incalcari de lege.

Pe de alta parte, prezumtia de nevinovatie, necesitatea respectarii normelor de drept procesual si substantial penal, nu pot constitui degete dupa care sa ne ascundem pentru a lasa fara un deznodamant o astfel de situatie care, fie si numai prin lansarea in spatiul public, aduce grave prejudicii, nu numai sistemului judiciar, ci si societatii, in ansamblu, fiindca daca ingaduim sa pluteasca in aer ideea posibilitatii de a trimite un om la inchisoare „la apelul de seara”, ne asumam riscul unei invrajbiri sociale pe care este greu de crezut ca o vom anihila chiar daca s-ar dovedi, dupa o vreme, ca faptele nu-s fapte (in acceptiunea legii penale).

Parchetul s-a sesizat din oficiu, cu privire la aspectele prezentate in mass-media. Este primul pas.

Referitor la sustinerile din spatiul public, tinand de incalcari ale programului informatic de repartizare aleatorie a cauzelor – sustineri care contin si inadvertente, dat fiind ca, atat potrivit vechiului, cat si noului Regulament, repartizarea aleatorie a unui dosar nu poate fi facuta decat o data (exceptiile fiind chiar exceptii, limitativ prevazute), pentru schimbarea componentei completului sau pentru soarta dosarelor la desfiintarea completului existand reguli clare – verificarea se poate face, fara mari greutati, cu un informatician, cu evidentele instantei, cu actele din dosar (privind repartizarea aleatorie) si cu Regulamentul in mana.

Inducerea ideii ca promovarea unui magistrat s-ar face cu succes numai intr-un binom cu procurori DNA sau cu „acoperiti din justitie” – cum ar rezulta dintr-un interviu dat de un judecator care nu stim daca are doar o exprimare nefericita/neinspirata, o replica din bravura sau de dragul replicii ori o exprimare in (profunda) cunostinta de cauza (desi este greu de imaginat ca un magistrat n-ar vorbi in cunostinta de cauza) – constituie o afirmatie jignitoare la adresa sutelor de magistrati ce au facut si fac eforturi considerabile pentru a acoperi bibliografia de concurs (de-a dreptul coplesitoare).

In fine, acreditarea ideii ca magistratii nu raspund si, de aici, concluzia necesitatii unei legi a responsabilitatii lor, ignora chiar legea, de vreme cemagistratii raspund penal, aplicandu-li-se acelasi Cod penal ca oricarui cetatean (s-au vazut destule cazuri de urmariri penale soldate cu condamnari sau achitari), magistratii raspund disciplinar (abaterile disciplinare prevazute in art. 99 din Legea nr. 303/2004 umplu aproape tot alfabetul – de la litera „a” la litera „t” – , la acestea adaugandu-se si abaterile de la Codul deontologic) si material (fiind prevazuta in art. 96 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, in parametri europeni ai conditiei „relei-credinte” sau „gravei neglijente”). Deci, cadru legislativ exista, si inca unul de nivel european, discutia fiind, insa, mult mai ampla si neputand fi epuizata in alineatele acestui comunicat de presa.

Asociatia Magistratilor din Romania afirma, o data in plus, ca independenta magistratului, strict necesara pentru actul de justitie (principiu neinventat de dreptul roman), nu poate constitui pavaza pentru incalcari ale legii – in masura in care acestea sunt dovedite, in conditiile legii –, insa, pe de alta parte, imperativul respectarii acestei independente impune evitarea generalizarilor, constand in punerea tuturor judecatorilor si procurorilor sub aceeasi anatema, in situatii de genul celei in discutie.

Asociatia Magistratilor din Romania,

prin presedintele interimar,

jud. dr. Andreea Ciuca", s-a arătat în comunicatul de presă.