Şeful Statului Major al Armatei a anunţat luni înfiinţarea unei noi organizaţii în care anumite regimente ale trupelor de uscat (tancuri, infanterie) vor fi reduse, în beneficiul celor specializate în cyber şi drone

Armata franceză ar trebui să intre, în următorii câțiva ani, într-o vastă fază de transformare. Acest lucru a fost anunțat pe 20 ianuarie de șeful statului, în timpul salutului adresat forțelor armate, iar acest lucru a fost detaliat de șeful Statului Major al Armatei, generalul Pierre Schill, în fața Asociației Jurnaliştilor Militari, luni, 13 februarie. Un anunț care face parte din proiecțiile privind viitoarea lege, care ar trebui să fie prezentată în primăvară Consiliului de Miniștri pentru a planifica cheltuielile de 413 miliarde de euro pentru apărare în perioada 2024-2030.

Deși rămân multe incertitudini cu privire la susținerea bugetară reală a acestei legi de programare militară (LPM) și la facilitățile pe care le va acorda, sau nu, forțelor militare în anii următori, armata ar trebui în orice caz să se angajeze într-o reorganizare profundă. 

Dacă numărul total de regimente (aproximativ 80) va fi păstrat, unele ar trebui să sufere modificări semnificative. Regimentele de „corp la corp” (tancuri, infanterie) ar putea fi parțial reduse, în timp ce cele specializate în cyber și drone ar fi extinse. „Nu va exista nicio desființare de formațiuni”, a asigurat totuși generalul Schill.

Provocarea este triplă pentru Armată. Este o chestiune de upgradare într-o serie de domenii, în special cele ale atacurilor în profunzime (artilerie cu rază lungă de acțiune, drone etc.) și cibernetice; să fie mai reactiv în cazul necesității de a desfășura personal în contextul unui conflict de mare intensitate; și să-și întărească logistica. „Trebuie să revenim la o coerență globală a armatei”, a rezumat generalul Schill, precizând că prezentarea finală a acestui proiect ar urma să aibă loc pe 4 aprilie.

În spatele acestui plan de transformare se ascunde o preocupare reală de a restabili capacitățile de intervenție ale Armatei dincolo de experiențele sale, finalizate odată cu încheierea Operațiunii „Barkhane” din Sahel, în noiembrie 2022. Nu există nicio garanție, în acest stadiu, că viitoarea lege o va permite, din cauza exploziei costurilor cu energia, cu materialele, precum și multiple arbitraje încă în desfășurare, dar afișajul este acolo.

Două noi comandamente

Pentru a declanșa schimbarea, armata ar trebui să aibă două noi comandamente: unul dedicat războaielor viitorului și altul legat de războiul hibrid și de acțiunile speciale. Ambele vor fi ierarhic la același nivel cu comanda forțelor terestre, care deține controlul celor 77.000 de oameni din inima operațională a armatei. Aceștia vor fi sub autoritatea directă a personalului general.

Comandamentul războaielor viitorului va avea ca misiune principală armonizarea unui număr de noi capabilități ale Armatei, în prezent împrăștiate în cadrul regimentelor, în special în domeniul atacurilor de adâncime, dronelor, al armelor operate de la distanță și al apărării sol-aer cu rază scurtă de acțiune, inclusiv lupta anti-drone. 

Comandamentul aferent războiului hibrid și acțiunilor speciale va trebui să se ocupe de crearea capacităților care să permită tratarea coordonată a întregului domeniu cibernetic (defensiv, ofensiv și de influență), întrucât aceste aptitudini sunt astăzi, parțial, fie direct sub supravegherea comandamentului de apărare cibernetică (Comcyber), fie reprezintă munca unui cerc restrâns de ofițeri în cadrul Statului Major, atunci când vine vorba de influență.

„Este o nevoie reală de a face armata mai autosuficientă. Trebuie să aibă sub comandă toate domeniile de război, antiaeriene, cibernetice, informaționale, lovituri profunde... rămânând în același timp interoperabil cu alte armate. Când externalizați acțiuni, creați dependențe, ceea ce este riscant într-un conflict de mare intensitate în care operezi întotdeauna sub constrângerile evenimentelor și timpului", explică generalul Pierre-Joseph Givre, care conduce Centrul pentru doctrină și instrucție de comandă (CDEC) a armatei.

O mai mare „autonomizare”

Pentru ca această schemă să funcționeze, se are în vedere o mai mare „autonomizare” a celor șapte brigăzi care alcătuiesc în prezent armata terestră, fiecare cu 7.000 până la 8.000 de oameni. Astăzi, când regimentele pleacă pentru operații sau exerciții, e nevoie de o planificare complicată pentru a extrage capacități eșantionate împrăștiate peste tot. În noul model dorit de generalul Schill, brigăzile care supraveghează regimentele vor fi autonome în acest sens.

Această mișcare de reorganizare a logisticii ar trebui să vizeze întregul teritoriu național și să fie asociată cu o teritorializare a rezerviștilor la nivel național. În timp ce ministrul forțelor armate confirma, în ianuarie, că obiectivul său este este dublarea numărului rezerviștilor (azi în jur de 40.000 de oameni), recrutarea și angajarea acestor noi rezerviști – o provocare în sine – va fi redemarată.

Exercițiul generalului Schill de luni a constat în mare parte în încercarea de a se arăta „mulțumit” de schimbările propuse de viitoarea lege a planificării militare (LPM). „Armata își va face treaba” cu această nouă lege-cadru, a dat el asigurat. 

Potrivit ofițerului superior, arbitrajele în desfășurare ar garanta și că Franța poate comanda un corp de armată sub conducerea NATO, cu toate capacitățile organice necesare. „Este un dat”, a spus el, deoarece o serie de preocupări în rândul trupelor sale s-au concentrat doar pe acel segment.

Cu toate acestea, Armata mai trebuie să se asigure, pe plan intern, că finanțarea acestei realizări în principiu se face rapid: adică la începutul LPM și nu la final, așa cum prevăd anumite scenarii. Generalul Schill a mai clarificat că necesitatea de a consolida apărarea sol-aer ar putea afecta programul Scorpion, care are ca scop consolidarea capacităţilor de luptă digitală ale Armatei, potrivit lemonde.fr

S-ar putea face și diferite opțiuni de armament pentru Griffon și Serval, aceste noi vehicule care sosesc în cadrul regimentelor și din care un anumit număr, destinat transportului de infanterie, va fi transformat în suport tehnic. „Armata va păstra o versatilitate globală”, a rezumat generalul Schill, adăugând totodată că Franța va rămâne o „armată mediană” până în 2030.

Traducerea Rador