Politica
Armand Goșu consideră că SRI a desfășurat o „operațiune de manipulare după manualul KGB”. Cum a omis să amintească de lovituri recente împotriva influenței rusești
Armand Goșu. sursa: https://fsp.unibuc.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Istoricul și analistul Armand Goșu a dat un interviu cel puțin ciudat pentru News.ro. În care vorbește despre asemănările dintre România și Rusia. Un raționament ciudat pentru că evită să spună câteva lucruri evidente. Iar reporterul nu l-a întrebat, iar celelalte site-uri care au preluat interviul s-au mulțumit să-i transcrie declarațiile.
Expertul susține că în spațiul public au fost „plantate pe surse” narațiuni despre rapoarte secrete care ar fi avertizat din timp asupra riscurilor electorale, fără ca acele documente să fie vizibile sau verificabile. Potrivit lui Goșu, tiparul ar semăna cu „o operațiune de manipulare, de acoperire, de mistificare a adevărului” menită să mute responsabilitatea de pe serviciile de informații pe politicieni — o practică pe care o descrie drept „specifică KGB-ului”. El adaugă că, în forma actuală, SRI „nu are capacitatea” de a elimina influența rusească, sugerând că o schimbare de leadership ar putea schimba situația.
Armand Goșu este specialist în spațiul ex-sovietic, cu doctorat în istoria Rusiei la Universitatea de Stat din Moscova. Profilul său explică accentul pus pe metodologia operațiunilor de influență rusești, de la „hârtia” care acoperă deciziile până la reambalarea publică a responsabilităților.
Însă ipoteza lui este contrazisă de un contraargument instituțional: dosare de spionaj trimise în instanță (cazul Bălan), expulzări și acțiuni vizibile împotriva influenței rusești. O să reamintim câteva dintre cele mai vizibile acțiuni de contraspionaj, domeniul de competență al SRI, din ultima perioadă.
Acțiuni de contraspionaj
Expulzarea diplomaților ruși. Pe 5 martie 2025, MAE a declarat persona non grata atașatul militar al Rusiei la București, Victor Makovskiy, și adjunctul său, Evgheni Ignatiev, pentru activități contrare Convenției de la Viena; Moscova a ripostat ulterior prin expulzarea a doi diplomați români. România mai efectuase expulzări și în 2024, respectiv în aprilie 2022, când au fost îndepărtați 10 diplomați ai Federației Ruse.
Cazul „Comandamentul Vlad Țepeș” a dus la destructurarea unei grupări cu agendă pro-Kremlin, anchetată pentru trădare și tentative subversive anti-NATO.
Cazul Alexandru Bălan: fost adjunct al SIS Moldova, cercetat pentru transmitere de informații clasificate către actori din spațiul rusesc; instanțele din România au menținut arestul preventiv.
Două narațiuni, aceeași miză
Astfel avem pe de o parte, ipoteza din interviul lui Goșu: serviciile de informații ar fi folosit „hârtia” și scurgerile pe surse pentru a se exonera, într-un reflex „de manual” al aparatului.
Pe de altă parte, există și argumentul instituțional: expulzări, arestări și dosare penale care arată că mecanismele de apărare funcționează. În condițiile în care cazuri cum este cel al lui Alexandru Bălan sau expulzarea atașatului militar rus și al adjunctului său, reprezintă “păsări rare” în domeniul specific al activității de spionaj și contraspionaj.
Deci, rămâne întrebarea firească: cum poate un expert în spațiul rusesc să nu amintească de eforturile vizibile făcute pentru eliminarea influenței Kremlinului. Doar de dragul argumentației.
