Încălzirea globală îngroapă cantități uriașe de argint sub Marea Chinei de Sud. Iar același lucru s-ar putea întâmpla în toate oceanele lumii, spun oamenii de știință. Cantitatea de argint prinsă în sedimentele marine de pe coasta Vietnamului a crescut brusc începând din 1850, arată noul studiu. Acest lucru coincide cu începutul Revoluției Industriale. În acel moment, oamenii au început să pompeze gaze cu efect de seră în atmosferă pe scară largă. Aceasta este prima dată când cercetarea a evidențiat o posibilă legătură între argintul din ocean și încălzirea globală.

Cu aceste concluzii a venit autorul principal al studiului, Liqiang Xu. Acesta este profesor asociat la Universitatea de Tehnologie Hefei din China. Descoperirea indică faptul că încălzirea globală ar putea avea un impact necunoscut și asupra altor oligoelemente, a spus Xu.

Argintul, îngropat în mare

Ca și alte elemente, argintul provine de pe uscat și ajunge în oceane în principal prin apa de ploaie, care extrage elementele din roci și le transportă. Anumite regiuni ale oceanului sunt îmbogățite cu argint din cauza aportului puternic al prafului atmosferic, a emisiilor umane și a mișcărilor hidrotermale. Argintul în forma sa ionică (Ag+) este toxic pentru creaturile marine, a spus Xu. Dar se cunosc foarte puține despre modul în care interacționează cu ecosistemele oceanice în general.

Pentru a afla mai multe despre cum se comportă argintul în mediul marin, Xu și colegii săi au analizat un miez de sediment din Vietnam. Mai exact, din zonele de „upwelling”. Acestea sunt regiuni de coastă în care apa rece se ridică de pe fundul mării, aducând nutrienți din adâncuri ce susțin ecosistemele bogate de la suprafață.

Conform studiului, concentrațiile de argint în zonele de upwelling sunt în general ridicate, în special în zonele în care oamenii adaugă mai mult argint la amestec prin industrie și poluare. Astfel de zone includ coasta Massachusetts și Golful San Francisco, pe care cercetătorii l-au denumit anterior „un centru al argintului”.

Încălzirea globală și efectele sale

Nivelurile de argint din largul coastei Vietnamului au fost în mod natural ridicate și similare cu nivelurile înregistrate anterior în zonele de upwelling din Canada, Mexic, Peru și Chile, a declarat Xu. „Cu toate acestea, aceste studii nu au asociat concentrațiile ridicate cu încălzirea globală”, a spus el.

Încălzirea globală sporește temperatura apei și vânturile de coastă, care se combină pentru a crește intensitatea „upwelling-ului”. Acest lucru duce la creșterea cantității de nutrienți care urcă la suprafață, sporind abundența algelor care alimentează întregul lanț trofic. Nivelurile ridicate de argint dizolvat în aceste regiuni ar putea însemna că organismele absorb mai mult argint decât în alte părți. Atunci când acestea mor și se scufundă, argintul cade pe fundul mării. „Argintul intră în sedimente împreună cu materia organică”, a spus Xu.

Reacții chimice și pericole pentru ecosisteme

Autorii unei revizuiri din 2021 a metalelor din ocean au fost de acord că organismele moarte ar putea transporta argintul pe fundul mării. Deși există mai mulți alți factori care ar putea fi, de asemenea, în joc. De exemplu, nivelurile scăzute de oxigen ar putea stimula prinderea argintului în sedimente prin reacții chimice.

„Există dovezi puternice că regiunile cu conținut scăzut de oxigen din ocean se extind. Dacă captarea argintului este în creștere în aceste zone cu oxigen scăzut, ar putea într-adevăr să se întâmple la o scară mai largă” au spus specialiștii.

Dacă acest lucru se întâmplă la scară globală, ar putea fi o problemă. Argintul s-ar putea extinde și ar otrăvi ecosistemele oceanice, a spus Xu. „Nivelurile ridicate de argint din sedimente au potențialul de a fi eliberate în apa de mare”, a spus el, conform Live Science .