Apropierea periculoasă a Rusiei de granițele Republicii Moldova ar putea determina autoritățile să ceară reunirea cu România

Republica Moldova. Un scenariu considerat până recent mai degrabă teoretic ar putea deveni o opțiune reală în cazul unei amenințări directe la adresa Republicii Moldova. O apropiere periculoasă a Federației Ruse de granițele țării, care ar pune în pericol suveranitatea, integritatea teritorială și viața cetățenilor, ar putea determina autoritățile de la Chișinău să ridice problema reunirii Republicii Moldova cu România, după modelul anului 1918.

Republica Moldova nu va putea să se ascundă după deget atunci când va exista un pericol existențial pentru integritatea teritorială și integritatea fizică a cetățenilor, în cazul în care Federația Rusă „ar ajunge mult prea aproape de hotarele noastre, și deja s-a apropiat din 2014”, a declarat Mihai Popșoi în cadrul unei emisiunii de la Radio Moldova.

Mihai Popșoi, ministrul de Externe din Republica Moldova. Sursa Foto -Facebook

„Asemenea decizii se iau în momente complicate”

„Și, evident, în cazul în care situația ar scăpa de sub control și lucrurile ar decurge de o manieră în care să ne fie amenințată în mod cât se poate de direct existența, suveranitatea, integritatea noastră teritorială și, efectiv, viața și integritatea corporală a cetățenilor noștri, asemenea decizii se iau în asemenea momente complicate. Dar noi ne dorim foarte mult să trăim în pace în continuare. Nu ne dorim ca Federația Rusă să ajungă la hotarele noastre și sperăm foarte mult că partenerii internaționali, Ucraina și, evident, Federația Rusă, care este parte a conflictului, este statul care a început acest conflict, vor ajunge la un acord de pace, o pace sustenabilă”, a afirmat viceprim-ministrul.

Reunirea cu România, posibilă doar cu sprijinul majorității cetățenilor

Totuși, Mihai Popșoi a ținut să precizeze că o decizie privind reunirea cu România poate fi luată doar cu sprijinul unei majorități largi a cetățenilor Republicii Moldova.

Ultima cină la Castelul Foișor. Adevărul despre gestul simbolic al Regelui Mihai înainte de abolirea monarhiei

Inteligența artificială a descifrat un mister din Roma Antică. O piatră de joc veche de aproape două milenii își dezvăluie regulile

„Această decizie nu este una simplă, ori dacă ar fi fost o decizie simplă, ea s-ar fi întâmplat. Și atât timp cât nu există o majoritate a cetățenilor care să sprijine acest deziderat al unirii, într-un context democratic, o asemenea decizie poate fi luată doar prin o majoritate largă a cetățenilor, indiferent de dorința sau votul unui politician sau al altuia”.

Sursă foto: Freepik

Declarațiile Maiei Sandu despre unire nu sunt o noutate

În aceeași emisiune, șeful diplomației Republicii Moldova a subliniat că declarațiile președintei Maia Sandu privind reunirea cu România nu reprezintă o noutate.

„Această declarație nu este, de fapt, o noutate. A fost ușor surprinzător modul cum a fost tratată această noutate, când, de fapt, doamna președintă și toți cei care cunosc specificul politicii din Republica Moldova își cam dau seama care este contextul și care ar fi răspunsul la o asemenea întrebare, mai cu seamă că dumneaei a răspuns în repetate rânduri la această întrebare”, a declarat Mihai Popșoi.

Context: declarațiile Maiei Sandu și reacția de la București

Amintim că, într-un interviu oferit recent jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, președinta Maia Sandu a declarat că, în cazul unui plebiscit, ar vota în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, precizând totodată că, din poziția de șef al statului, este obligată să țină cont de realitățile din Republica Moldova.

La scurt timp, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Republica Moldova rămâne pentru București „o prioritate esențială de politică externă”, iar integrarea europeană a acesteia reprezintă „una din căile de a fi împreună”.