Ministrul coordonator al Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei a vorbit despre regele născut la Cluj-Napoca, în cadrul galei de deschidere a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, care îl omagiază pe suveran, notează Rador.

Ministrul maghiar a catalogat drept un succes faptul că şi după un mileniu de vicisitudini maghiarii dăinuiesc în Bazinul Carpatic. Gulyas a opinat: sărbătorirea a 1000 de ani de stat maghiar într-o comunitate care dăinuie şi după 100 de ani de la ruperea de naţiunea mamă, este un motiv de mândrie. Politicianul a adăugat că, după ce însăşi existenţa îţi este pusă sub semnul întrebării de atâtea ori, şi dăinuirea poate fi considerată o victorie. În opinia ministrului ungar, istoria şi literatura maghiară ar putea fi demne de invidiat chiar dacă din ea ar face parte doar cei care se odihnesc pe vecie în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

Gergely Gulyás a amintit că din acele promisiuni formulate de către români celorlalte naţiuni, în urmă cu 100 de ani, la Marea Adunare de la Alba Iulia, niciuna nu a devenit vreodată lege sau politică de stat. “Confruntarea acestei realităţi este o mare sarcină pentru România, care sărbătoreşte 100 de ani de existenţă şi oferă posibilitatea recuperării unui secol de omisiune” – a formulat politicianul ungar. Domnia sa a adăugat că tot ceea ce împiedică strângerea relaţiilor româno-maghiare contravine şi intereselor româneşti. “Din cauza anchetelor penale demarate pe motive politice, a stopării retrocedărilor, a nerezolvării situaţiei Colegiului Székely Mikó şi a Liceului Catolic din Târgu-Mureş, nu doar maghiarilor din Transilvania le merge mai rău, dar nici românilor nu le este mai bine” – a afirmat Gergely Gulyás. Potrivit ministrului, casa construită din viaţa şi creaţia multor generaţii de clujeni este demnă de conservare, iar maghiarii şi românii nu pot să o întreţină decât împreună. Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, a vorbit şi el la gala de deschidere despre faptul că deschiderea, răbdarea şi ştiinţa au fost motorul care a stat la baza Clujului, timp de secole, iar istoria urbei este compusă din poveştile locuitorilor săi. După cum a menţionat domnia sa: la Cluj-Napoca un adevăr are loc lângă altul şi astăzi, chiar dacă cele două se confruntă între ele.

“Avem încredere că acest oraş este capabil să făurească, potrivit tradiţiei sale, istorii şi puncte de vedere bazate, credem noi, mai devreme sau mai târziu, pe opinii diferite” – a formulat Kelemen. Krisztina Sándor, preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a mărturisit organizatorilor că, în urmă cu zece ani, când a apărut prima oară ideea organizării Zilelor Culturale Maghiare la Cluj-Napoca, nu a crezut în ea.

Krisztina Sándor a îndemnat partidele politice şi bisericile maghiare să colaboreze ori de câte ori o cere interesul comun. Organizatorul principat, Balázs Gergely, preşedintele Asociaţiei Clujul Comoară, a declarat că, prin acest eveniment, maghiarii au reprimit o parte din simţirea de fi maghiar. Gala de deschidere a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca a avut loc în Sala Mare a Operei Maghiare din oraş, iar după discursuri publicul a putut urmări spectacolul Teatrului Nou din Budapesta: “Regele Matia, cel care a cutreierat ţara”, o baladă istorică scenico-muzicală. Până la sfârşitul acestei săptămâni, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, cei interesaţi au de ales între peste 630 de programe. O mare parte a acestora se concentrează pe figura Regelui Matei Corvin – născut în urmă cu 575 de ani la Cluj – şi pe proclamarea păcii religioase de la Turda, în urmă cu 450 de ani.