Apartamentele în regim hotelier domină piața turistică. Cazările tip Airbnb depășesc agroturismul

Apartamentele în regim hotelier domină piața turistică. Cazările tip Airbnb depășesc agroturismulAirbnb. Sursă foto: Pixabay

Apartamentele și camerele oferite spre închiriere au ajuns să ocupe un loc important în structura capacității de cazare din România, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Acestea au depășit pensiunile agroturistice și pensiunile turistice în clasamentul tipurilor de unități de cazare.

Apartamentele în regim hotelier domină piața turistică

Datele statistice arată că hotelurile rămân principala formă de cazare din țară, însă apartamentele de închiriat au ajuns pe locul al doilea în ceea ce privește capacitatea totală. Această evoluție reflectă schimbările produse în ultimii ani pe piața turistică, unde platformele digitale de închiriere au câștigat tot mai mult teren. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, apartamentele de închiriat reprezintă 14% din capacitatea de cazare a României. Hotelurile domină în continuare sectorul, cu 51,1 milioane locuri-zile, ceea ce înseamnă 51,2% din capacitatea totală.

Pe poziția a doua se află apartamentele și camerele de închiriat, echivalentul local al platformelor de tip Airbnb, cu 14,4 milioane locuri-zile (14,4%), depășind pensiunile agroturistice, care au 13,7%, și pensiunile turistice, cu 8,4%.

Ponderea tot mai mare a apartamentelor în oferta de cazare reflectă transformările importante produse în ultimul deceniu în turismul românesc. Proprietarii care își oferă locuințele spre închiriere prin intermediul platformelor digitale au ajuns să reprezinte o componentă importantă a pieței. Astfel, aceste unități generează un potențial de aproximativ 14 milioane de nopți de cazare pe an.

Ce reprezintă indicatorul „loc-zi”

În statisticile din turism, capacitatea de cazare este exprimată prin indicatorul numit „loc-zi”. De exemplu, un hotel care are 100 de camere disponibile pe parcursul întregului an ajunge la o capacitate anuală de 36.500 locuri-zile. Acest indicator arată numărul maxim de nopți care pot fi vândute dacă toate locurile ar fi ocupate permanent.

Indicatorul loc-zi permite compararea unităților turistice cu perioade diferite de funcționare. Prin acest sistem, structurile sunt evaluate nu doar în funcție de numărul de paturi, ci și de perioada în care acestea sunt disponibile pentru turiști. De exemplu, un camping cu 50 de locuri, deschis timp de 90 de zile pe durata verii, are o capacitate de 4.500 locuri-zile, mai mică decât cea a unei pensiuni care funcționează pe tot parcursul anului.

Cameră de hotel

Cameră de hotel. Sursa foto: Freepik

În ce orașe predomină apartamentele în regim hotelier

Distribuția geografică a apartamentelor de închiriat indică o concentrare în principalele zone turistice ale țării. Județul Constanța se află pe primul loc, cu 2,25 milioane locuri-zile, în special în stațiunile de pe litoral precum Mamaia sau Eforie. Urmează județul Brașov, cu 1,95 milioane locuri-zile, apoi municipiul București cu 1,13 milioane și județul Cluj cu 1,06 milioane.

Capacitatea totală de 14,4 milioane locuri-zile a generat 1,59 milioane de sosiri și 3,39 milioane de înnoptări. Durata medie a sejurului a fost de aproximativ 2,1 nopți. Acest tip de cazare este utilizat în special pentru city break-uri, vacanțe scurte de weekend sau deplasări informale în interes de serviciu.

Structura clienților este dominată de turiștii români. Aceștia reprezintă 85,3% dintre cei care aleg apartamentele de închiriat. Turiștii străini care vizitează România continuă să prefere, în mare parte, hotelurile tradiționale, unde standardele sunt mai previzibile.

Gradul de utilizare al capacității de cazare

Un indicator important din raport este gradul de utilizare a capacității de cazare. În 2025, indicele de utilizare netă pentru toate structurile turistice a fost de 29,8%. Cu alte cuvinte, din 100 de nopți disponibile teoretic, aproximativ 30 au fost efectiv ocupate.

Hotelurile au avut o performanță mai bună, cu un indice de utilizare de 39,6%. În schimb, hostelurile au înregistrat doar 18,8%. Pentru apartamentele de tip Airbnb nu există statistici separate, însă estimările sugerează un nivel apropiat sau chiar mai mic decât media, influențat de sezonalitatea puternică a turismului pe litoral și în zonele montane.

Gradul redus de utilizare nu reprezintă neapărat o problemă pentru proprietarii individuali, ale căror costuri sunt mai mici decât cele ale hotelurilor. Totuși, pentru economia turistică națională, această situație indică existența unei supracapacități. Există mai multe locuri de cazare decât turiști disponibili, iar cererea este distribuită inegal în funcție de sezon și regiune.

Comparativ cu 2024, anul 2025 a adus evoluții contrastante în turismul românesc. Capacitatea totală de cazare a crescut cu 2,1%, semn că investițiile în acest sector continuă. În același timp, cererea a scăzut, numărul total al sosirilor fiind mai mic cu 2,4%, iar numărul turiștilor români a înregistrat un declin de 4,6%. Singurul indicator aflat în creștere este numărul turiștilor străini, care a înregistrat o majorare de 8,5%. Datele arată că România începe să câștige treptat vizibilitate pe piața turistică internațională.

Ne puteți urmări și pe Google News