Domnule Andrei Pleșu, un misogin mai poate fi considerat intelectual?

Domnule Andrei Pleșu, un misogin mai poate fi considerat intelectual?

Este întrebarea pe care i-o adresează Ioana Stăniloiu lui Andrei Pleşu pe pagina sa de socializare, argumentându-şi opiniile sale spunând că - cele mai bădărane și misogine articole sunt acelea în care li se spune femeilor cum să se îmbrace, cum să se poarte, cât rimel să își pună, dacă să poarte fustă sau burka, dacă să își facă tatuaje sau nu, și să le defăimeze pe cele care aleg să facă ce doresc cu corpul lor.

"Nici Andrei Pleșu, un personaj public care este perceput de către mulți drept un intelectual de marcă al acestei țări, nu se lasă mai prejos în a disprețui femeile care aleg să manifeste liber și fără a se conforma unor canoane conservatoare.

Femeia o fi vreo ‘neroadă’ în mintea misoginilor pe care ei, în înțelepciunea lor, sunt chemați să o aducă pe ‘calea cea bună’! Femeia nu e în stare să ia decizii pentru propria persoană, ci are nevoie de prețioșii “specialiști în corpurile altora”, mai scrie Ioana Stăniloiu.

"Scriitura frumoasă a domnului Pleșu maschează o “moralitate disprețuitoare” la adresa femeilor. Strălucirea stilului său este doar un veșmânt atât de strâmt încât nu îi acoperă micimea de caracter"

Ne puteți urmări și pe Google News

Andrei Pleșu a scris următoarele:

“Problema este că, în mod evident, buzele supradimensionate sînt invalidante: posesoarele lor au dificultăţi să vorbească articulat, să zîmbească, să mănînce! Par corcite cu o altă fiinţă, care le parazitează, agresiv, chipul. Oricum, e limpede că folcloricul canon al „guriţei“ (cu ale sale „buze dulci“) e depăşit. Se preferă „guroiul“, ventuza cosmică, ochiul vulcanic al unui balaur. Nu poţi să nu te întrebi, candid, cum se sărută o asemenea „instalaţie“? De unde să începi? Nu rişti să te îneci, să te prăvăleşti în abisul interlabial? Sau să te sufoci, cu nasul prins în faldurile unui angrenaj imprevizibil? Fapt e că doamnele despre care vorbesc par fericite. Reuşesc să rîdă mai tot timpul, expandînd lateral, cu oarecare îndemînare, depozitul de carne dintre maxilare, afişează o feciorelnică mîndrie în legătură cu adaosul creator pe care l-au impus portretului dat de Dumnezeu şi au mare succes în emisiunile de gang ale cîtorva moderatori fără prejudecăţi, sau în dormitorul lui Leo din Strehaia. În ce mă priveşte, bombăn senil, mă simt defazat şi recapitulez, visător, buzele mult mai elocvente pentru gustul meu ale cîtorva vedete de pe vremuri… Pînă şi bunicile mi se par mai sexy. Aspectul tumoral al noilor buze e gîndit, probabil, să ducă sex-appeal-ul pînă la urlet. În realitate, eu unul rămîn perplex şi inapt de orice divagaţie erotică: contemplu siderat o vietate din lumea ciudăţeniilor de la moşii de pe vremuri.” pasaj care a dat naştere criticilor autoarei articolului. Iar textul integral îl puteţi citi AICI.