EVZ Special
Ana Rubeli, „Aici a Stat”, despre INP: „Situația patrimoniului este deja fragilă. INP nu trebuie să dispară”. Exclusiv
Când ne plimbăm pe Aleea Kretzulescu din Parcul Cișmigiu noi ne plimbăm, de fapt, prin fosta ei grădină. Palatul este o bijuterie cu un potențial fantastic. (sursă foto - Aici a stat)
Din cuprinsul articolului
Ministerul Culturii are în vedere desființarea Institutului Național al Patrimoniului (INP) ca entitate independentă și transformarea ei într-un simplu departament al ministerului.
Măsura a fost justificată de autorități prin nevoia de „eficientizare”, dar a ajuns să stârnească reacții vehemente din partea experților și a societății civile. Nu puțini sunt cei care avertizează că patrimoniul național riscă să sufere „pierderi ireparabile”.
Planul ministerului urmărește absorbția INP, instituția responsabilă cu cercetarea, gestionarea și protecția monumentelor istorice, a patrimoniului mobil, imaterial și arheologic. În acest fel, INP ar urma să-și piardă personalitatea juridică și autonomia profesională și să devină un compartiment subordonat Ministerului Culturii.
INP nu vrea „opoziție”
Irina Iamandescu este arhitect de profesie și ocupă funcția de director-adjunct pentru Monumente istorice în cadrul INP. Ea are o experiență vastă în cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit, cu un accent special pe patrimoniul industrial.
În cadrul unei reacții pentru Evenimentul Zilei, ea a punctat că echipa de la INP nu dorește sub nicio formă să fie „în opoziție cu Ministerul Culturii”. „Scopul nostru este să avem o colaborare avantajoasă”.
La Palatul Luigi Cazzavillan nu a stat, de fapt, ziaristul , așa cum spun legendele urbane, ci Ecaterina Mihuș (sursă foto - Aici a stat)
Irina Iamandescu a fost întotdeauna o voce importantă a promovării activității de la Institut, iar în această perioadă a ieșit adesea public pentru a explica situația. Ea a subliniat de foarte multe ori că rolul INS nu este de a bloca proiecte, ci de a oferi expertiză de specialitate pe baza căruia se pot lua decizii informate în legătură cu patrimoniul.
De altfel, absorbția INP de către Minister ar pune în pericol credibilitatea, independența și funcționalitatea instituției, deciziile vor putea fi făcute politic, riscul ca același organ să fie finanțator, avizator și implementator ar submina bazele tehnice și științifice ale protejării patrimoniului.
Ce intenții are Ministerul Culturii
Potrivit declarațiilor oficiale ale ministerului, această centralizare ar duce la o „administrare mai eficientă a patrimoniului”, la reducerea birocrației și la o coordonare unitară a tuturor intervențiilor asupra patrimoniului cultural din România. Măsura este prezentată ca parte a unui pachet mai amplu de reformă legislativă în domeniu.
Ministerul ar deveni, simultan, finanțator, avizator și executant al proiectelor care privesc patrimoniul, ceea ce numeroși specialiști consideră o problemă. O instituție aflată în subordinea politicului ar avea control total asupra proceselor tehnice, ceea ce ar putea afecta independența decizională.
Reprezentanții de la Fundația Pro Patrimonio, alături de alte ONG-uri și specialiști, a lansat o petiție care cere menținerea INP ca instituție autonomă. Petiția a strâns mii de semnături în câteva zile. Academia Română, la rândul său, a transmis public că desființarea INP ar provoca „pierderi ireparabile” patrimoniului cultural românesc.
Aici a stat patrimoniul
Ana Rubeli, fondatoarea „Aici a Stat”, a explicat pentru Evenimentul Zilei că „din punctul meu de vedere, INP trebuie să rămână o instituție independentă pentru a putea să-și deruleze în continuare proiectele pe care le-a început și care au avut un efect important asupra lumii patrimoniului până acum”.
Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Culturale „Aici a stat” (sursă foto_ arhiva personală)
Ana Rubeli consideră că Institutul Național al Patrimoniului este gardian pentru identitatea culturală a țării. „Aici a Stat” este o inițiativă de promovare a patrimoniului cultural care a început ca un proiect online și s-a dezvoltat într-o asociație activă. Ana Rubeli a început acest proiect ca unul, dar cu timpul s-a dezvoltat într-o asociație activă.
Comasare după comasare
„Patrimoniul este deja concentrat într-o singură instituție care își face treaba atât de bine cât îi permite contextul, deși totul rămâne extrem de fragil”, a mai spus ea. Ana Rubeli subliniază că INP este deja rezultatul comasării altor instituții de patrimoniu din anii ’90, deci a trecut deja printr-un proces de centralizare.
Iar în timp, INP a preluat și componenta de digitalizare a patrimoniului, ceea ce îl face și mai important ca infrastructură națională.
„Îmi este teamă că Bucureștiul și întreaga țară își vor putea schimba radical fața dacă Institutul Național al Patrimoniului nu va mai rămâne acest gardian obiectiv, apolitic și lipsit de intermedieri în ceea ce privește protejarea patrimoniului”, punctează fondatoarea „Aici a Stat”.
