A distrus vieţile a milioane de oameni. Iar românii care îşi amintesc acea perioadă nu uită uşor faptul că, în apropierea ţării noastre s-a petrecut cel mai mare dezastru nuclear produs in istoria omenirii.

Este vorba despre accidentul nuclear de la Cernobâl, produs în anul 1986. Radiaţiile au fost de 400 de ori mai puternice decat cele eliberate în cazul bombei de la Hiroshima.

Rezultat dureros

„Iar repercusiunile se resimt şi astăzi”, după cum comentează majoritatea românilor. Care continuă să abordeze acest subiect, în continuare de actualitate prin dicuţiile şi controversele pe care le-a generat de-a lungul timpului.

Malformaţii, cancer şi zeci de boli incurabile au fost rezultatul dureros al exploziei. „Generaţia tinerilor care au acum vârsta tristei aniversari, cu siguranţă, are neliniştile şi căutarile ei. Orice semn de boală poate fi interpretat ca o urmare nefastă a radiaţiilor de la Cernobâl. Părinţii şi-au crescut cu teama incertitudinii copiii, pândind în orice moment urmările dezastrului asupra evoluţiei copilului lor”, comentează, spre exemplu, Sabina pe unul din forumurile de pe net. Unul dintre laitmotivurile românilor cu privire la Cernobâl este faptul că „Dictatorul Ceauşescu a aflat adevărul, iar poporul a aflat adevărul din auzite”.

În câteva secunde

Despre ce este vorba mai exact? Totul s-a petrecut la 26 aprilie 1986, ora locală 1:22 minute si 44 de secunde. În cursul unei încercări la putere scăzută, cerută de autoritatea centrală de la Moscova, reactorul numarul 4 al centralei ucrainene de la Cernobâl (110 km nord de Kiev) a atins în câteva secunde o putere de 100 de ori valoarea nominală. Reactorul a fost distrus. O cantitate de radioactivitate de ordinul a 12 exabecquereli (-300 Mci) a fost eliberată în atmosferă timp de circa zece zile, contaminând într-o măsură semnificativă o zonă de 150.000 kilometri pătraţi, locuită de aproximativ 6 milioane de persoane şi provocând o creştere a radioactivitaţii în cea mai mare parte a Europei. Înainte de Cernobâl se mai întâmplaseră două accidente majore: în 1957, cel al reactorului UNGG de la Windscale, Marea Britanie, şi în 1979 cel al reactorului REP nr. 2 de la centrala Three Mile Island din SUA. Fiecare dintre cele două accidente au fost clasificate pe nivelul 5 al scării internaţionale a evenimentelor nucleare creată după Cernobâl- scara INES, care cuprinde 8 niveluri (de la 0 la 7).

Pentru cine trebuia

În presa României anului 1986, accidentul a fost relatat sumar. Dar "mass-media" vremii a lucrat pentru cine trebuia. Adică pentru Ceauşescu. În ţara noastră, abia după patru zile de la accident, Ceauşescu a convocat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist

În iunie 1986, o broşură de "uz intern", intitulată "Avaria de la centrala atomoelectrică de la Cernobâl - Relatări şi informaţii difuzate de mijloacele de informaţie în masă. Selecţie întocmită cu consultarea specialiştilor Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea şi controlul calităţii mediului înconjurător", analiza accidentul. "Staţiile internaţionale de control care urmaresc nivelul radiaţiilor în diferite regiuni ale lumii au constatat că norul radioactiv format după avarie s-a deplasat mai întâi spre vest-nord-vest, afectând Bielorusia, Polonia, Republicile Baltice şi Ţările scandinave, apoi, după schimbarea direcţiei vântului, a atins România, Ungaria, Austria, RFG, extinzându-se asupra întregii Europe, ajungând până în SUA, Canada şi Israel, conţinutul radioactiv reducându-se în funcţie de timp şi de distanţă.(...)

Atitudinea şi acţiunile României în contextul evenimentului de la Cernobâl şi al urmărilor acestuia au fost apreciate favorabil de numeroşii experţi care ne-au vizitat ţara (...). Iniţiativele operative şi prezenţa directă a şefului statului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la conducerea activităţii de limitare a contaminării radioactive şi de prevenire a efectelor acesteia (...) a produs o puternică impresie asupra observatorilor. S-au exprimat, totodată, deosebite elogii faţă de activitatea desfăşurată de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim-viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului, de organizare şi conducere nemijlocită a Comisiei de partid şi de stat pentru supravegherea şi controlul calităţii mediului înconjurător (...)”.

O industrie

La 12 mai, ţările membre ale Comunităţii Economice Europene suspendau până la 31 mai importurile de produse proaspete provenind din URSS, Ungaria, Polonia, România, Bulgaria, Cehoslovacia şi Iugoslavia. De asemenea, o serie de ţări din Orientul Mijlociu au adoptat măsuri similare. (...) Ţările CEE şi-au sfătuit cetăţenii să nu se ducă în Lituania, la Kiev şi în vestul Ucrainei, şi nici în Bielorusia. (...) Ambasadorul Romaniei la Bruxelles arăta că în România au fost luate toate măsurile necesare pentru a combate o eventuală contaminare radioactivă...Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, Hans Blix, releva că accidentul survenit la centrala nucleara sovietică din Ucraina cităm: „A oprit avântul energiei nucleare. (...) Accidentul de la Cernobâl nu a provocat mai mulţi morţi decât meciul de fotbal de la Heysel, în urmă cu un an”...În mai 1986, în cadrul cuvântării rostite la Adunarea solemnă organizată cu prilejul aniversarii a 65 de ani de la făurirea PCR, Nicolae Ceauşescu spunea următoarele: “Nu trebuie nici să se exagereze, dar nici să se diminueze pericolul radiaţiilor nucleare. Deşi există o tristă experienţă după Hiroşima. (...) Nu trebuie să aşteptăm, să urmărim din ce direcţie va bate vântul şi să vedem dacă va duce la alţii radiaţiile sau le va opri la noi. Nu aceasta este soluţia! Soluţia este să înlăturăm din Europa cât mai repede armele nucleare!"…

Atât analiştii, cât şi românii (şi nu numai ei) care comentează pe marginea acestui subiect, sunt de acord că „ceea ce s-a întâmplat la Cernobâl nu poate fi uitat şi că rămâne o discuţie deschisă. Dar, de-a lungul timpului s-a format o aşa-numită industrie, reactualizată în jurul temei...apocalipsei radioactive de la Cernobâl”.