Amenințări de la nivel înalt pentru statele membre UE. Se cer sancțiuni financiare grave

Amenințări de la nivel înalt pentru statele membre UE. Se cer sancțiuni financiare grave

Premierul italian Giuseppe Conte a cerut miercuri, într-o discuţie cu viitoarea şefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca migranţii ce debarcă în Italia după ce au traversat Mediterana să fie transferaţi către alte state ale UE, iar dacă acestea din urmă nu acceptă, să fie sancţionate financiar, relatează agenţiile Reuters şi DPA.

Giuseppe Conte a spus că doreşte stabilirea unui mecanism de redistribuire ''substanţială'' a migranţilor, dar a admis că unele state membre ale UE, mai ales ţări din Est precum Polonia şi Ungaria, s-ar putea opune din nou acestui demers, după ce în anii trecuţi au fost blocate în acest mod iniţiative similare. Astfel de ţări, care nu doresc să participe la un sistem de relocare, trebuie „să sufere mult financiar”, a mai spus premierul italian, fără să intre în detalii.

La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi, care însă a avut rezultate sub aşteptările Bruxelles-ului. Cu toate acestea, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.

Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat.

Chestiunea va fi rediscutată la o reuniune europeană ce se va desfăşura în Malta pe 23 septembrie, după ce o recentă iniţiativă comună franco-germană a înregistrat progrese limitate, inclusiv din cauza faptului că Italia şi Malta au refuzat ca în cadrul unui mecanism de redistribuire a migranţilor aceste ţări să rămână principalele puncte de debarcare a lor în zona Mediteranei.

La întâlnirea de miercuri cu premierul italian, Ursula Von der Leyen a apreciat la rândul ei că regulile UE privind politica de azil, cuprinse în ''Regulamentul Dublin'', au nevoie de o revizuire.

Premierul italian a reiterat şi apelurile ţării sale pentru formularea unei politici europene nu doar de redistribuire a migranţilor, ci şi de repatriere a acelora care nu se califică pentru statutul de refugiat.

Giuseppe Conte a mai susţinut şi o reluare a misiunii UE de patrulare pe Mediterana, respectiv misiunea Sophia, odată ce ar deveni operaţional un mecanism european de redistribuire a migranţilor. Această misiune a încetat după ce fostul guvern italian condus tot de Conte nu a mai permis debarcarea migranţilor în Italia. Această decizie a fost luată de vicepremierul acelui guvern considerat populist, fostul ministru de interne Matteo Salvini, liderul formaţiunii de extremă-dreapta Liga. În noua coaliţie de guvernare, locul acestui partid a fost luat de formaţiunea proeuropeană Partidul Democrat (PD).