Amenințarea lui Trump la adresa Nigeriei pune Pentagonul în alertă

Pete Hegseth / sursa foto: captură YouTube

Președintele american Donald Trump a provocat surpriză pe scena internațională după ce, în weekend, a anunțat pe rețelele de socializare că ar putea ordona atacuri militare în Nigeria.

Declarația, făcută sâmbătă seara, a fost urmată de un răspuns rapid din partea secretarului apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth:

„Da, domnule președinte”.

Afirmațiile au generat nedumerire la Pentagon, unde mai mulți oficiali au declarat pentru Reuters că încearcă să înțeleagă noile priorități militare ale administrației Trump.

Schimbări neașteptate în agenda Pentagonului

Oficiali ai Departamentului Apărării au explicat că, până de curând, se așteptau ca administrația Trump să se concentreze asupra securității frontierei, rivalității strategice cu China și consolidării NATO în fața Rusiei.

Totuși, în ultimele zile, președintele a făcut o serie de anunțuri care au surprins armata americană, printre care reluarea testelor nucleare și posibile acțiuni în Nigeria.

„Cred că toți aflăm despre asta în același timp”, a declarat un oficial militar american sub protecția anonimatului, referindu-se la declarațiile privind Nigeria.

Trump acuză Nigeria de „persecutarea creștinilor”

Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a acuzat guvernul nigerian că „permite uciderea creștinilor” și a cerut Pentagonului să pregătească „posibile acțiuni”, avertizând că eventualele lovituri ar fi „rapide, dure și precise”.

Întrebat ulterior de reporteri, la bordul aeronavei Air Force One, dacă intenționează trimiterea de trupe sau atacuri aeriene, președintele a răspuns:

„Ar putea fi... îmi imaginez mai multe posibilități”.

Nigeria se află la peste 3.000 de kilometri de Djibouti, unde se află singura bază militară permanentă a SUA în Africa.

Experții citați de Reuters au subliniat că Washingtonul ar avea nevoie de resurse suplimentare și de informații detaliate înainte de a desfășura orice acțiune militară.

Contextul conflictelor interne din Nigeria

Nigeria, cu o populație de peste 200 de milioane de oameni, este împărțită între nordul predominant musulman și sudul majoritar creștin.

De peste 15 ani, grupări militante precum Boko Haram și Statul Islamic – Provincia Africa de Vest provoacă violențe, în special în nord-estul țării.

În centrul Nigeriei, tensiunile dintre păstorii musulmani și fermierii creștini au dus la numeroase conflicte, iar în nord-vest, bandele armate răpesc frecvent civili pentru răscumpărări.

Victoria Coates, fost oficial în administrația Trump și cercetător la Heritage Foundation, a declarat pentru Reuters:

„În calitate de important producător de petrol, Nigeria trebuie să asigure un climat de siguranță pentru companiile care operează acolo”.

Ea a adăugat:

„Situația devine din ce în ce mai dificilă”.

Posibile motive ale deciziei președintrelui Trump

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, președintele „ascultă sfaturile mai multor consilieri de încredere, dar este singurul decident în politica externă”, iar în acest caz „a fost motivat să reacționeze la amenințarea existențială cu care se confruntă creștinii din Nigeria”.

De asemenea, liderul evanghelic Gary Bauer a afirmat că numeroase grupuri religioase au cerut intervenția Casei Albe:

„Știu că președintele a primit multe solicitări să acționeze”.

Anunțul lui Trump a venit la doar o zi după ce Nigeria a fost inclusă pe lista americană a „țărilor care ridică îngrijorări speciale” privind libertatea religioasă.

Fostul trimis special al SUA în regiune, J. Peter Pham, a explicat că, deși majoritatea victimelor violențelor islamiste sunt musulmani, creștinii „suferă într-o măsură disproporționată față de ponderea lor în populația Nigeriei”.

El a adăugat că, „cel puțin, președintele aduce în atenție o problemă ignorată mult timp”.

Politica externă americană, într-o nouă direcție

Anunțul privind Nigeria a urmat altor declarații neașteptate ale președintelui Trump, printre care solicitarea ca armata americană să „înceapă testarea armelor nucleare”, precum și prioritizarea operațiunilor antidrog în apropierea Venezuelei.

Întrebat dacă există planuri pentru o acțiune militară în Venezuela, Trump a răspuns reporterilor:

„Cum aș putea răspunde sincer la o asemenea întrebare? Să vă spun că avem planuri secrete?”.

Declarațiile recente au ridicat întrebări în rândul experților cu privire la direcția viitoare a politicii externe a Statelor Unite.