Rezistența la antibiotice a ucis o mulțime de oameni, făcând cu sute de mii mai multe victime decât malaria sau SIDA. Este avertismentul de ultimă oră transmis de oamenii de știință de la Universitatea Washington din Seattle, în urma analizării datelor unui nou studiu.

Peste un milion de decese au fost cauzate direct de infecții bacteriene rezistente la medicamente în anul 2019, arată concluziile cercetătorilor care au realizat un studiu la nivel global.

Număr uluitor de victime în anul 2019

Bacteriile care sunt rezistente la antibiotice sunt considerate una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă medicina modernă. Utilizarea excesivă a acestor medicamente a condus la o rezistență tot mai des întâlnită, ceea ce ridică perspectiva ca infecții comune precum septicemia și pneumonia să devină mai greu de tratat.

Aproximativ 1, 3 milioane de persoane au murit din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice pe glob în 2019. Vorbim despre sute de mii mai multe victime decedate decât în cazul celor afectați de malaria sau HIV/SIDA, potrivit unei noi estimări.

Studiu-premieră în lumea globală a medicinei moderne

Mohsen Naghavi de la Universitatea Washington din Seattle și colegii săi au conceput o analiză pentru a estima câte persoane au murit în anul 2019 din cauza unor infecții bacteriene care ar fi putut fi tratate anterior dacă nu ar fi existat rezistența antimicrobiană (AMR). Este primul studiu global de acest fel, potrivit revistei de știință New Scientist.

Modelul de analiză s-a bazat pe fișele medicale a 471 de milioane de persoane care au prezentat infecții rezistente la antibiotice din 204 țări. Echipa a cercetat studiile publicate și dosarele medicale pentru a obține un set de date cât mai cuprinzător cu privire la RAM. „Pentru țările care aveau foarte puține date, am calculat cifrele pe baza unui model regional pe care l-am dezvoltat”, spune Naghavi.

Rezistența la medicamente - a treia principală cauză a morții 

Cercetătorii au constatat că aproximativ 1,3 milioane de decese ar putea fi atribuite direct RAM la nivel mondial.

De asemenea, au arătat că alte 3,65 milioane de decese au implicat persoane care au avut boli care prezentau o anumită formă de RAM. „Nu putem spune cu certitudine că aceste decese s-au datorat rezistenței antimicrobiene, dar este posibil ca unele să fi fost”, spune Naghavi.

Dacă ambele grupuri de studiu ar fi luate în calcul, atunci RAM ar fi a treia cauză principală de deces la nivel global pentru anul 2019, după atacurile cardiace ischemice și accidentele vasculare cerebrale. Chiar și o estimare mai conservatoare ar arăta că RAM a ucis mai mulți oameni în acel an decât HIV/SIDA, care a fost responsabil pentru 680.000 de decese, și malaria, care a ucis 627.000 de persoane.

„Țările dezvoltate trebuie să dezvolte mai multe vaccinuri pentru bolile infecțioase”

„Realitatea crudă a acestor cifre indică necesitatea critică și urgentă de a crește resursele pentru elementele de bază ale controlului infecțiilor. În multe locuri, acest lucru înseamnă apă, canalizare, igienă”, a spus Clare Chandler de la London School of Hygiene & Tropical Medicine.

Mai mult de 70% dintre decesele legate de RAM în cadrul studiului s-au datorat rezistenței la antibioticele beta-lactamice, cum ar fi penicilina. „Nu am fost surprinși de acest lucru, deoarece știm cât de mult sunt prescrise aceste medicamente în clinici”, a transmis Naghavi.

Cheia pentru combaterea rezistenței antimicrobiene este multifațetată, potrivit lui Naghavi. „Țările dezvoltate trebuie să prescrie mai puține antibiotice și să dezvolte mai multe vaccinuri pentru bolile infecțioase”, a spus el. Administrarea mai puține antibiotice pentru animale, asigurarea unei igiene mai bune în spitale și îmbunătățirea supravegherii rezistenței antimicrobiene sunt, de asemenea, importante, a mai adăugat el.