Ambulanțele riscă să rămână fără motorină, iar spitalele fără fonduri. Bolojan, despre finanțarea serviciilor de urgență

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ilie Bolojan atrage atenția asupra riscului ca unele servicii publice esențiale să rămână fără bani înainte de sfârșitul anului, inclusiv instituțiile care asigură intervențiile de urgență. Premierul demis susține că scumpirea carburanților a mărit cheltuielile unor instituții, iar fondurile disponibile nu mai sunt suficiente pentru a le asigura funcționarea până în decembrie. Acesta susține că ambulanțele riscă să rămână fără motorină.

Problema care amenință serviciile de urgență din România

Bolojan a invocat și situația unităților de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca din București și de la Târgu Mureș, despre care afirmă că au primit alocări inițiale mult mai mici decât în 2025.

El susține că o rectificare bugetară este necesară pentru a evita dificultăți în furnizarea serviciilor publice și pentru a permite pregătirea bugetului pentru anul viitor.

Ilie bolojan / sursa foto: captură video

Ilie Bolojan avertizează că ambulanțele ar putea rămâne fără combustibil

Premierul interimar a explicat că instituțiile cu necesar ridicat de combustibil au ajuns să cheltuiască mai mult decât estimaseră la începutul anului, pe fondul scumpirii carburanților. În opinia sa, majorarea prețurilor impune suplimentarea bugetelor printr-o rectificare.

De ce nu ți se rumenesc carnea sau legumele. Greșeala pe care o fac chiar și gospodinele pricepute

Profesor arestat pentru un discurs și două editoriale. Un ministru, un decan de barou și un președinte de partid sar să îl ajute

„Gândiți-vă, de exemplu, că un alt efect pe care îl avem este că bugetele instituțiilor care au un consum important de combustibil nu ajung până la finalul anului. De ce? Aici e vorba de altceva. Războiul din Golf, blocarea Strâmtorii Ormuz ne-au dus în situația în care prețurile la combustibil au crescut cu 20–30%.

Și, din luna martie, cheltuielile lunare sunt mult mai mari decât cele estimate. Din nou, e nevoie de rectificare.”

Bolojan a descris și consecințele pe care le-ar putea avea lipsa banilor pentru instituțiile de intervenție.

„Gândiți-vă ce se întâmplă dacă mâine, în România, ajungem în situații în care avem un accident și nu ajung ambulanțele pentru că nu mai au motorină.

Dacă nu avem un guvern care face o rectificare cât mai repede posibil, putem ajunge într-un astfel de scenariu.”

Premierul interimar a prezentat această situație drept un risc care ar putea apărea dacă finanțarea nu este suplimentată. El nu a afirmat că ambulanțele și-ar fi întrerupt deja intervențiile din cauza lipsei de motorină.

Bolojan acuză reduceri ale fondurilor pentru Urgențele de la Floreasca și Târgu Mureș

Șeful interimar al Guvernului a invocat alocările bugetare pentru unitățile de primiri urgențe de la Floreasca și Târgu Mureș, comparând sumele prevăzute inițial pentru 2025 cu cele din acest an.

În cazul unității de la Spitalul Floreasca, Bolojan susține că alocarea inițială a scăzut de la 10 milioane de lei la cinci milioane de lei.

„Gândiți-vă, de exemplu, că, în cursul anului trecut, când s-a format bugetul, Unitatea de Primiri Urgențe de la spitalul din București, de la Floreasca, care este cea mai mare din România, a avut o alocare inițială de 10 milioane de lei. Nici banii aceștia, în 2025, nu i-au ajuns și au trebuit suplimentați.

Anul acesta, Ministerul Sănătății cât credeți că i-a alocat? Cinci milioane de lei, jumătate. Deci, dacă cu un an înainte ai consumat peste 10 milioane și acum aloci jumătate, înseamnă că, practic, aproape la jumătatea anului, această unitate a rămas fără finanțare.”

Ce se întâmplă în Mureș

Premierul interimar a susținut că o situație asemănătoare se întâlnește și la Târgu Mureș, unde alocarea inițială ar fi coborât de la opt milioane de lei la mai puțin de patru milioane.

„Aceeași situație este și la alte unități de primiri urgențe din România. Târgu Mureș avea, în 2025, alocare inițială de opt milioane de lei, acum s-au alocat sub patru milioane de lei.

Prin urmare, aveam și avem unități strategice, unitățile de primiri urgențe, care nu au alocările suficiente să funcționeze până la finalul anului.”

Bolojan a invocat două posibile explicații pentru modul în care au fost stabilite bugetele acestor unități, criticând deciziile care au lăsat serviciile esențiale fără fonduri suficiente.

„Sau dintr-o intenție premeditată de a duce banii în alte direcții și a lăsa servicii de bază fără acoperire, ca să mai poți primi ceva bani la rectificare, pe final de an, sau din incompetență, că nu poți să spui altfel.”

Guvernul interimar nu mai poate acoperi toate cheltuielile prin realocări

Bolojan a afirmat că, până acum, autoritățile au încercat să acopere lipsurile financiare prin mutarea unor sume între programele ministerelor. Potrivit acestuia, posibilitățile de realocare au fost însă epuizate, iar unele instituții au nevoie de fonduri suplimentare.

„Cert este că noi, în această perioadă, am făcut rectificările din interiorul ministerelor, adică am realocat banii de la alte programe ca să asigurăm funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi funcționarea pe mai departe.

Or, ai nevoie de rectificări de buget, deci de alocări din alte părți către aceste zone.”

Premierul interimar a explicat că modificarea bugetului prin intervenții punctuale în Parlament ar putea afecta repartizarea fondurilor, în condițiile în care Ministerul Finanțelor deține datele necesare pentru o evaluare de ansamblu.

„Orice fel de modificare care se face într-o comisie sau alta dă peste cap toată alocarea, iar datele le are doar Ministerul de Finanțe.

Și, deci, fără o astfel de rectificare, riscăm să intrăm în niște situații foarte complicate. V-am dat aceste exemple concrete, care sunt reale.”

În argumentația lui Bolojan, rectificarea bugetară este importantă atât pentru funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, cât și pentru pregătirea bugetului din 2027.

Bolojan spune că dobânzile la împrumuturi reduc banii pentru investiții și sănătate

Premierul interimar a atras atenția și asupra costurilor ridicate ale datoriei publice, care limitează resursele disponibile pentru alte domenii. El a comparat sumele plătite anual pentru dobânzi cu valoarea unor investiții majore.

„Când plătești într-un an 60 de miliarde de lei dobânzi, adică peste 3% din PIB, ceea ce înseamnă întreaga autostradă spre Moldova, care dispare, sau tot programul Anghel Saligny pe cinci ani de zile în toată România, atunci marja de mișcare devine foarte scăzută.”

Bolojan a susținut că reducerea deficitului și controlul cheltuielilor sunt necesare pentru a evita diminuarea fondurilor destinate investițiilor și serviciilor publice.

„Și, dacă nu corectezi aceste lucruri, nu ai resursele necesare să faci ceva, pentru că fiecare leu plătit în plus la dobândă înseamnă un leu în minus la investiții, la educație sau la sănătate.”

Ilie Bolojan va propune PNL să voteze Guvernul Niculescu

Premierul interimar a legat necesitatea rectificării bugetare de formarea unui guvern cu puteri depline. Din acest motiv, el a anunțat că le va propune liberalilor să susțină învestirea Executivului condus de Luca Niculescu, chiar dacă PNL va intra în opoziție.

Bolojan a recunoscut că propunerea ar putea avea consecințe electorale pentru partid, dar a susținut că situația țării trebuie să primeze în fața calculelor politice.

„O astfel de propunere pe care o fac partidului poate să însemne un cost politic, dar, între responsabilitatea pentru această țară și un calcul de procente, am ales responsabilitatea pentru țară.”

Liderul PNL a subliniat că un eventual vot favorabil nu înseamnă participarea liberalilor la guvernare și nici un angajament de susținere politică pe termen lung.

„Voi propune mâine PNL să acordăm, într-o anumită formulă, un vot pentru învestirea acestui guvern. Nu ca o formă de garanție politică, pentru că, așa cum v-am spus, Partidul Național Liberal va intra în opoziție. Aceasta este o decizie pe care ne-am asumat-o.

Deci nu am negociat funcții, nu am negociat poziții în eșalonul doi, secretari de stat și așa mai departe. N-a fost niciun fel de negociere.”

Conducerea PNL urma să decidă sâmbătă, 17 octombrie, cum se va poziționa partidul la votul de învestitură. Parlamentul este programat să voteze noul Executiv marți, 20 octombrie.