Un dosar de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi, extrem de vast, a ajuns în atenţia procurorilor DIICOT din Timişoara şi ai poliţiştilor de frontier. Nu mai puţin de 22 de persoane sunt cercetate, 12 dintre ele urmând a fi prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă. Sumele plătite traficanţilor de către migranţii care erau trecuţi ilegal frontiera variau între 4.000 şi 5.000 de euro

Conform anchetatorilor, membrii grupării făceau parte dintr-o vastă reţea de trafic de migranţi constituită la nivel European. Extrem de bine organizaţi, traficanţii s-au dezvoltat, potrivit anchetatorilor, pe segmente naţionale în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria - Austria – Germania. Membrii grupării erau structuraţi pe mai multe paliere.

Între 4.000 şi 5.000 de euro pentru “libertate”

Migranţii care erau trecuţi ilegal frontiera le plăteau membrilor reţelei între 4.000 şi 5.000 de euro. Potrivit DIICOT, anul trecut în judeţul Timiş a fost constituit şi a acţionat în mod coordonat un grup infracţional organizat, scopul acesatuia fiind, aşa cum s-a demonstrat ulterior, racolarea, îndrumarea, cazarea şi transportul de migranţi din Orientul Mijlociu şi Asia către state din vestul Europei. La soluţionarea dosarului au participat autorităţile judiciare din Germania şi Serbia, datele obţinute de investigatori demonstrând că membrii grupării făceau parte dintr-o vastă reţea de trafic de migranţi constituită la nivel european.

Erau cazaţi la pensiuni din  Timişoara până se organiza trecerea fraduloasă a frontierei

Potrivit procurorilor DIICOT, migranţii erau introduşi fraudulos în România din Serbia şi transportaţi până în Timişoara, unde erau cazaţi la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria şi transportării acestora mai departe către destinaţiile finale, în special Germania. Pentru aceste servicii, migranţii plăteau sume cuprinse între 4.000 - 5.000 de euro de persoană, veniturile obţinute în acest mod de către membrii grupării fiind considerabile.

Trei paliere

Reţeaua era structurată pe trei paliere. Primul este palierul de conducere şi decizie, acesta fiind asigurat de un cetăţean irakian cu rezidenţă în Suedia. Traicantul şef a fost ajutat, până la sfârşitul lunii septembrie 2017, de un cetăţean sirian care în cele din urmă a ales să plece în Serbia. În locul său, a ajuns un algerian. "Legăturile între segmentele naţionale ale reţelei erau asigurate exclusiv de către liderii segmentelor din fiecare ţară, iar contactele între aceştia se realizau doar prin intermediul aplicaţiilor online – WhatsUp, Viber. Ca modalitate de operare, s-a constatat că liderii din Serbia şi România stabileau în prealabil data şi ora aproximativă când un grup de migranţi urma să fie trecut peste frontieră, pe fâşia verde", transmite DIICOT.

Instrucţiuni de la sârbi

După ce grupul de migranţi era trecut ilegal în România, liderul din România primea instrucţiuni de la membrii reţelei din Serbia care îi transmiteau locul exact unde se aflau migranţii, identificată prin GPS. Pe baza acestor informaţii exacte, transportatorii grupării se deplasau la locul indicat, de unde îi preluau pe migranţi şi îi transportau la Timişoara, în anumite puncte transmise, de asemenea, în timp real acestora pe terminalele mobile.

Filiera pakistaneză, responsabilă cu transportul

Cel de al doilea palier coordona activităţile de transport. Acesta era asigurat de un cetăţean pakistanez cu rezidenţă în Grecia şi de un alt cetăţean sârb. Rolul celor doi era de a coordona echipele de transportatori. Cel de-al treilea palier era cel de transport şi călăuzire a migranţilor şi au fost dezvoltate mai multe echipe de transportatori. Prima echipă era coordonată de un cetăţean sârb şi era compusă în totalitate din cetăţeni sârbi şi obişnuia să intre în ţară doar cu o zi sau două înainte de un transport planificat. Membrii intrau pe rând în ţară, după care se regrupau şi efectuau transporturile în diferite combinaţii de persoane, astfel încât să evite stabilirea unui tipar comportamental, ulterior întorcându-se în Serbia. "Membrii grupării foloseau doar autoturisme înmatriculate în Serbia, pe care le introduceau în ţară alternativ şi le foloseau prin rotaţie, cu acelaşi scop de a evita conturarea unor legături între fapte. Există şi situaţii când autoturismul ce urma să fie folosit la transport era introdus în ţară pe o platformă, ştiindu-se faptul că la frontieră nu sunt menţionate în baza de date decât identitatea şoferului şi autoturismul condus efectiv, nu şi cele aflate pe platformă", mai precizează DIICOT. Cea de-a doua echipă era coordonată de un cetăţean pakistanez, iar din aceasta făceau parte români şi albanezi. Echipa folosea călăuze pentru ghidarea grupurilor de migranţi peste frontiera cu Ungaria. Aceste călăuze erau racolate dintre cetăţenii de origine arabă care au solicitat azil în România şi care erau anterior familiarizaţi cu specificul zonei de frontieră cu Ungaria.

Procurorii DIICOT cercetază în cazul descris nu mai puţin de 22 de persoane, dintre care 12 vor fi duse în instanţă cu propunere de arestare preventivă, mandatele acestora urmează să fie puse în executare în toate ţările participante la acţiune. Împotriva lor au fost formulate acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat şi trafic de migranţi.