Alertă mondială. Cercetătorii nu mai au speranțe. Pământul se va transforma în iad
- Mihaela Dan
- 12 octombrie 2020, 21:25
Aproape niciuna dintre ţări nu a făcut suficiente demersuri pentru a preveni un val de decese şi îmbolnăviri cauzate de pandemia de COVID-19, în pofida apelurilor din partea experţilor şi a agenţiilor ONU, au notat autoarele.
„Este năucitor să continuăm de bunăvoie şi cu bună ştiinţă să semănăm seminţele propriei distrugeri, în pofida ştiinţei şi dovezilor conform cărora ne transformăm singura noastră casă într-un iad nelocuibil pentru milioane de oameni”, au adăugat ele.
Guha-Sapir a avertizat că, în cazul în care numărul evenimentelor meteorologice extreme va continua să crească în acelaşi ritm în următorii 20 de ani, „viitorul omenirii arată într-adevăr foarte sumbru”.
Pentru a se evita acest lucru, lumea trebuie să acţioneze urgent investind în prevenţie, adaptare la schimbările climatice şi reducerea riscului de dezastre, a spus Mizutori.
Ea a îndemnat guvernele să dea dovadă de leadership şi să ofere rezultatele promisiunilor făcute în 2015 în temeiul Acordului de la Paris de limitare a schimbărilor climatice, cadrul de acţiune Sendai pentru gestionarea riscului de dezastru şi obiectivele globale de dezvoltare urmând să se încheie în 2030.
Cadrul de Acţiune Sendai 2015-2030 pentru reducerea riscului de dezastre a fost stabilit la cea de-a treia Conferinţă mondială a ONU privind reducerea riscului de dezastre (WCDRR), care a avut loc la Sendai, Japonia, în perioada 14-18 martie 2015. A fost primul acord major al agendei de dezvoltare post-2015, cu şapte obiective şi patru priorităţi de acţiune. Cadrul de la Sendai a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU, care a urmat conferinţei.
Statele membre ale ONU au fost de acord să instituie la nivel naţional şi local strategii de reducere a riscurilor de dezastru până în 2020, însă până în prezent doar puţin peste 90 au reuşit să îşi îndeplinească promisiunile, a remarcat ea.
„Totul se reduce într-adevăr la guvernare dacă vrem să scăpăm această planetă de flagelul sărăciei, de pierderea în continuare a speciilor şi biodiversităţii, de explozia riscului urban şi de cele mai grave consecinţe ale încălzirii globale”, a precizat Mizutori.